Datorită activităților economice ale întreprinderilor piscicole specializate și ale fermelor piscicole individuale, piscicultura devine tot mai atractivă și de perspectivă, în special după ce sectorul acvaculturii din Republica Moldova va fi reglementat de o lege nouă, racordată la legislația Uniunii Europene. Bunele practici din statele membre UE deja testate și aplicate cu succes urmează să fie preluate pentru a dezvolta ramura pisciculturii în țara noastră. Primul pas a fost realizat, screening-ul bilateral cu Comisia Europeană, o examinare aprofundată a fiecărui capitol de negociere. Capitolul 13, dedicat pescuitului și acvaculturii, vizează dezvoltarea durabilă a acestui sector prin modernizarea infrastructurii de procesare, întărirea controalelor sanitar-veterinare și facilitarea accesului la fonduri europene. Oficial totul arată destul de bine, însă în realitate producătorii și importatorii oficiali semnalizează ilegalități care durează.
Să le luăm pe rând, suprafața totală a bazinelor acvatice, utilizate pentru piscicultură, constituie circa 20 de mii de hectare. Peștele de apă dulce și produsele autohtone din pește sunt oferite pe piață, într-o proporție destul de mică (0,3% – 1,7%), acestea fiind capturile din bazinele acvatice naturale. Totuși autoritățile își propun dezvoltarea sectorului prin crearea condițiilor care să asigure susținerea fermierilor și operatorilor în vederea implementării tehnologiilor performante și a proiectelor inovative în sectorul acvaculturii. Se dorește creșterea producției de pește în exploatațiile piscicole, sporirea calității și a competitivității produselor din pește prelucrate și promovarea acestora pe piața internă, dar și externă. De asemenea, se prevede crearea organizațiilor de producători, care vor ajuta fermierii să coopereze și să își vândă produsele la prețuri competitive. Producătorii de pește vor beneficia de sprijin financiar din partea statului, iar consumatorii vor beneficia de produse autohtone mai calitative. Dar deocamdată cererea pieței interne nu este satisfăcută de producătorii autohtoni, ci de importul produselor din pește.
Echipa Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a precizat că screening-ul bilateral cu legislația europeană decurge într-un ritm firesc. Implementarea măsurilor din Capitolul 13, dedicat pescuitului și acvaculturii, vizează dezvoltarea durabilă a acestui sector prin modernizarea infrastructurii de procesare, întărirea controalelor sanitar-veterinare și facilitarea accesului la fonduri europene.
„Racordarea la legislația Uniunii Europene va facilita dezvoltarea domeniului acvaculturii, ne va permite să modernizăm unitățile de procesare a produselor piscicole, să îmbunătățim controlul sanitar-veterinar pentru produsele de origine acvatică și să facilităm accesul la resursele financiare prin fondul european pentru pescuit și acvacultură durabilă. Moldova nu are ieșire la mare, dar țara poate valorifica sectorul acvaculturii prin politici europene sustenabile și noi suntem obligați să transpunem actele normative, mai ales în cazul importului de pește și produse pescărești pe care le consumăm. Avem încă 6 Regulamente pentru care termenul de a le transpune este până în anul 2026. Desigur ceea ce se întâmplă în cazul comerțului ilicit nu ține de legislația europeană, instituțiile responsabile de verificarea și intervenția promptă trebuie să își îndeplinească misiunea, colaborarea în acest sens este obligatorie. Faptul că s-a semnalizat repetat fenomenul de contrabandă indică necesitatea de a interveni pentru a nu permite comercializarea ilegală”, a menționat Iurie Scripnic, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Prin urmare, Capitolul 13 privind pescuitul și acvacultura presupune nu doar oportunități de dezvoltare, dar și anumite obligații concrete stabilite. Republica Moldova trebuie să implementeze 21 de acte europene, majoritatea fiind deja preluate integral sau parțial. Printre angajamentele asumate se numără adoptarea unui Program strategic pentru acvacultură 2025–2030, consolidarea capacității instituționale în domeniul pescuitului, introducerea unui sistem de trasabilitate a produselor pescărești, precum și măsuri ferme împotriva pescuitului ilegal sau nereglementat. Un alt aspect important este anume transparența pieței și calitatea produselor. Dar contrabanda existentă cu produse de pește semnalizată repetat de Asociația producătorilor, procesatorilor și importatorilor de produse pescărești „AgroVector”, nu pare să sperie și nici să intereseze instituțiile statului. ANSA supraveghează siguranța produselor alimentare, însă doar în autoritățile autorizate și înregistrate, prin urmare nu poate interveni în stoparea vânzărilor ilegale de produse pescărești pe stradă sau în alte locații neautorizate.
„Suntem responsabili de verificarea produselor alimentare în autoritățile autorizate și înregistrate, în incinta magazinelor și piețelor înregistrate, unde putem efectua controale și analize. Da, ANSA poate solicita actele de proviniență și de calitate, dar anume în cazul comerțului legal. Importul de produse pescărești are loc prin punctele de control la frontieră, prin urmare acolo trebuie să fie o verificare mai riguroasă. În cazul coletelor care intră în țară și conțin o cantitate exagerată de astfel de produse, ar trebui să ridice anumite întrebări angajaților din Serviciul Vamal. ANSA are posturi de inspecție la fronieră, partea de fentare a legii nu intră în competența noastră. Pe de altă parte, încurajăm consumatorii să nu opteze pentru produse comercializate în stradă sau pe rețelele de socializare, ci le cumpere din locurile autorizate, mai bine mai puțin, dar de calitate, decât mai mult și cu riscul de a-și aduce prejudicii sănătății. În prezent, în Republica Moldova sunt 24 de agenți economici autorizați cu drept de import a peștelui și a produselor din pește. Persoanele care comercializa caviar sau alte produse pescărești fără acte de proveniență și fără eliberarea bonurilor fiscale, automat trebuie să alarmeze consumatorii. Prin urmare, cetățenii pot și ar trebui să semnalizeze comerțul stradal ilegal pentru ca autoritățile competente să intervină”, a precizat Alexandru Manciu, directorul general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
Președintele Asociației importatorilor și procesatorilor produselor din pește, „AgroVector” a menționat că a formulat numeroase interpelări, demersuri prin care a semnalizat contrabanda care ia amploare.
„Importatorii noștri de icre negre și roșii se confruntă cu o situație de concurență neloială, din motiv că în ultima perioadă, prin colete se transmite un volum mare de icre roșii și negre, stimulând așa fenomenul de dumping la produsele care se importă oficial. Într-un an și jumătate, de când sunt președinte la Asociație, am solicitat să fie excluse icrele din lista produselor de lux, ca să nu fie printre mărfurile supuse accizelor. Din păcate nu s-au luat măsuri și contrabanda continuă, cel mai des aceste produse ajunse ilegal în țară, sunt comercializate pe rețelele de socializare. Nu doar importatorii oficiali au de suferit, cît și consumatorul final. Cetățenii optează pentru un preț mai mic, dar uită de calitate și siguranța produselor. Prin urmare, autoritățile statului sunt obligate să intervină prompt”, a accentuat Igor Grigoriev, președintele Asociației importatorilor și procesatorilor produselor din pește, „AgroVector”.
