În perioada august 2025 – ianuarie 2026, Republica Moldova a înregistrat cel mai mare volum de export de floarea-soarelui din istoria sa recentă, iar cultura oleaginoasă s-a evidențiat drept principal pilon al comerțului agricol extern. Cu un total de 497 585 tone livrate peste hotare, sezonul se definitivează ca un record absolut, depășind cu 41 % nivelul exporturilor din perioada similară a anului precedent, când au fost exportate 353 514 tone. Amploarea rezultatului curent devine și mai evidentă în raport cu sezoanele anterioare, volumul actual fiind de două ori mai mare decât exporturile din august 2023 – ianuarie 2024 și de peste trei ori superior celui realizat în perioada august 2022 – ianuarie 2023. Datele se conțin în analiza expertului în agro-market Iurie Rja.
Exportatorii moldoveni au beneficiat de ferestre logistice funcționale și de un interes constant din partea procesatorilor și traderilor din regiune, ceea ce a permis valorificarea rapidă a volumelor disponibile. Pe lângă creșterea cantităților exportate, sezonul 2025–2026 se remarcă și printr-un nivel înalt al prețului mediu de export, care a ajuns la 11,15 lei per kilogram de floarea-soarelui. Nivelul este cu 3 % mai mare comparativ cu prețul mediu din perioada august 2024 – ianuarie 2025, când exportatorii moldoveni au obținut în medie 10,88 lei per kilogram.
Diferența este și mai pronunțată față de sezonul 2023–2024, când prețul mediu s-a situat la doar 7,82 lei per kilogram, ceea ce înseamnă o creștere de 43 % într-un interval de doi ani.
Evoluția combinată a prețurilor și a volumelor s-a tradus direct într-o expansiune puternică a valorii totale încasate din exporturile de floarea-soarelui. În perioada august 2025 – ianuarie 2026, valoarea exporturilor a atins 5 miliarde 550 milioane lei, un nivel fără precedent pentru acest segment. Comparativ cu sezonul precedent, creșterea este de 44 %, iar raportată la sezonul 2023–2024, valoarea încasărilor este de aproape trei ori mai mare.
Ritmul accelerat al exporturilor de floarea-soarelui s-a menținut și la începutul anului 2026. În ianuarie 2026, din Republica Moldova au fost exportate 107 111 tone de floarea-soarelui, un volum fără precedent pentru această lună. Rezultatul depășește de peste două ori cantitățile livrate în ianuarie 2025 și ianuarie 2024, perioade în care exporturile au fost de 69 275 tone, respectiv 50 324 tone.
Din perspectiva prețurilor, luna ianuarie 2026 a adus un nivel mediu de export de 11,49 lei per kilogram. Prețul dat este cu 4,2 la sută mai mare față de luna decembrie 2025, semnalând o ușoară consolidare a cotațiilor, inclusiv și din cauza condițiilor meteo nefavorabile încărcării. Totuși, raportat la ianuarie 2025, când prețul mediu de export a fost de 12,09 lei per kilogram, nivelul din ianuarie 2026 este mai redus, diferența fiind de circa minus 4,95 la sută.
Din totalul de 497 585 tone de floarea-soarelui exportate în perioada august 2025-ianuarie 2026, primele două companii concentrează aproape jumătate din volum, subliniind existența unui nucleu dur deexportatori.
Analizând exporturile realizate din Republica Moldova, liderul sezonului este grupul Rusagro- Prim, care a livrat 109 559 tone de floarea-soarelui, echivalentul a 28% din totalul exporturilor. Pe locul doi se situează Orom-Imexpo SRL, cu 96 487 tone exportate, reprezentând 25% din total, urmat de Valdalex Grains, care a livrat aproape 43 000 de tone și a acumulat o cotă de 11%.
Eșalonul următor este format din companii cu ponderi individuale cuprinse între 4% și 6%, precum Agro-Nova Prim, Limburg și Good Grain Group, care, deși nu ating volumele liderilor, joacă un rol în fluidizarea pieței.
Exportatorii de floarea- soarelui, august 2025- ianuarie 2026
Din perspectiva geografiei exporturilor, pe primul loc se situează Turcia, care a importat 236 103 tone de floarea-soarelui din Republica Moldova, adică aproape jumătate din totalul exportat în sezonul analizat. Turcia își consolidează astfel poziția de principal partener comercial pentru floarea-soarelui moldovenească pentru al doilea sezon consecutiv. Pe lângă volumele mari, piața se remarcă și printr-un nivel de preț competitiv, de 10,86 lei per kilogram, mai ridicat decât cel oferit de majoritatea cumpărătorilor din regiune.
Pe poziția a doua se află România, cu 191 541 tone importate, la un preț mediu de 10,51 lei per kilogram. Deși rămâne o destinație majoră, România a pierdut statutul de lider pe care îl avea în sezoanele anterioare. Locul al treilea este ocupat de Bulgaria, cu 39 213 tone importate, la un preț mediu de 11,41 lei per kilogram. Bulgaria se evidențiază printr-un preț mai ridicat, ceea ce o face o piață atractivă din punct de vedere valoric.
Dinamica descrisă evidențiază fără echivoc rolul strategic al florii-soarelui în balanța comercială agricolă a Republicii Moldova. Volumele record exportate și nivelurile favorabile de preț au susținut fluxuri financiare importante în agricultură.
Pe cealaltă parte a rezultatului pozitiv începe însă să se contureze un pol extrem, mai puțin vizibil, dar la fel de relevant din punct de vedere structural. Pe fondul faptului că traderii propun fermierilor prețuri competitive și condiții de plată imediată sau chiar în avans pentru floarea-soarelui, aceștia reușesc să atragă cea mai mare parte a volumelor disponibile. Procesatorii interni rămân cu volume mai mici de materie primă, iar cea mai mare parte a recoltei este exportată sub formă de materie primă, nu ca produs cu valoare adăugată. Situația procesatorului este determinată de structura fluxurilor financiare. În cazul uleiului de floarea-soarelui, termenul mediu de a chitare din partea cumpărătorilor externi este mult mai lung, situându-se, de regulă, între 45 și 90 de zile.Decalajul de plată limitează capacitatea procesatorilor de a oferi fermierilor plăți rapide.
În mod firesc, fermierii sunt încurajați să aleagă varianta care le asigură încasarea rapidă a banilor, mai ales într-un mediu economic tensionat, ce consolidează poziția traderilor și reduce disponibilitatea materiei prime pentru procesare internă. Astfel, succesul exporturilor de floarea-soarelui scoate în evidență o dilemă structurală a sectorului agricol moldovenesc: echilibrul fragil dintre nevoia de lichiditate imediată a fermierilor și obiectivul strategic de a dezvolta procesarea locală și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare.
