Companiile petroliere - membre ale Asociației Investitorilor Străini (FIA Moldova) și-au exprimat poziția argumentată în legătură cu inițiativa legislativă nr. 17/2020 (proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.461/2001 votată în Parlament în prima lectură la 18 martie 2021. Companiile petroliere au solicitat deputaților Alexandru Oleinic și Petru Burduja, cât și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova, să fie invitate, fără excepție, la toate consultările publice, grupurile de lucru și ședințele tehnice, cu privire la implementarea Proiectului respective. Totodată au adus argumente în scris privitor la inoportunitatea implementării Proiectului Legii nr.461/2001.
Potrivit companiilor petroliere, Proiectul nu reflectă toți factorii care în mod practic ar trebui să determine prețul de vânzare cu amănuntul a produselor petroliere principale( PPP)și a gazului petrolier lichefiat (GPL).
Proiectul nu conține vreun coeficient (rată) de multiplicare pentru motorine de calitate tip Euro-5 (cu un procent de filtrabilitate mai mare, de asemenea aditivată, conform SM EN 590), producerea căreia prevede costuri mai ridicate decât pentru motorine listate în p.3 din Proiect. Cu titlu subsidiar, ținem să menționăm că potrivit HG 1116/2002 și 476/2002, motorine >10ppm, și benzine >10ppm, indicate în Proiect, nu sunt eligibile introducerii pe teritoriul Republicii Moldova, întrucât nu corespund standardelor SM EN 228 și SM EN 590, aplicabile la certificarea obligatorie a calității PPP” este menționat în scrisoarea semnată de Ana Groza, directorul executiv Asociației Investitorilor Străini (FIA Moldova).
Astfel, autorii scrisorii susțin că, în cazul omiterii acestui coeficient, motorinei de calitatea tip Euro-5, îi va fi aplicat coeficientul de multiplicare 1, conform Proiectului. Astfel, companiile petroliere vor fi puse într-un dezavantaj economic, fiind nevoite să vândă un produs mai scump la un preț redus. Prin urmare, companiile petroliere vor fi nevoite să se abțină de la comercializarea motorinei respective, ceea ce într-un final va putea duce la dispariția acestui tip de PPP de pe piața Republicii Moldova.
”Rata de multiplicare de 1.03 pentru benzine cu cifra octanică de minimum 98 nu este una fezabilă, întrucât costurile de achiziție a acesteia depășesc semnificativ coeficientul 1.03 propus conform Proiectului. Companiile petroliere propun ca rata respectivă să fie nu mai puțin de 1.06.Cotația Argus DAF Brest, utilizată în proiectul de lege propus spre aprobare nu poate fi aplicabilă dat fiind faptul că nici un importator din RM nu achiziționează gaze lichefiate (GPL) la prețuri care fac referire la această cotație. Cotația Argus DAF Brest este aplicabilă procurărilor care au loc la hotarul Belorusia/Polonia. Însă cele mai mari importuri de GPL se efectuează din Federația Rusa, Kazahstan și România, respectiv cotațiile care ar putea fi mai relevante pentru stabilirea prețului pentru GPL sunt Argus DAF Ukraine (hotarul de est al Ucrainei) și Argus RBS (România, Bulgaria, Serbia). Cu titlu de exemplu, compania LUKOIL-Moldova utilizează următoarele cotații Platts în contractele sale pentru achiziția gazului lichefiat: • LPG Gaswire; • Argus DAF Ukrainian-Romania Border; • Argus Black Sea; • Argus RBS” se explică în scrisoare.
Mai mult decît atât, companiile petroliere, menționează că în perioada aprilie - septembrie a fiecărui an, se constată deficit a gazului lichefiat, astfel pentru asigurarea cantităților necesare în RM, acest produs se achiziționează din Federația Rusă, care vinde gazul lichefiat la prețuri fixe, neutilizînd cotațiile. Astfel, pot fi situații cînd prețul de achiziție a gazului lichefiat poate depăși semnificativ valoarea cotației Argus DAF Brest, prevăzută în proiectul de lege. În asemenea condiții importul acestui produs și comercializarea lui ulterioară cu amănuntul pe piața RM devine ineficientă care poate să aducă la deficit a gazului lichefiat în RM.
”În contextul celor expuse, cu scopul îmbunătățirii cadrului legal de activitate al operatorilor pe piața produselor petroliere a RM, solicităm respectuos eliminarea aplicării cotațiilor la formarea prețurilor la gaze lichefiate.Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a PPP nu pot fi determinate separat pentru fiecare lot de produs importat, întrucât companiile petroliere vor fi nevoite să calculeze un preț maxim de fiecare dată, când efectuează orice procedură de import al PPP, indiferent de cantitatea acesteia (i.e. în practică companiile petroliere pot efectua cca o sută de intrări respective, ceea ce este imposibil de implementat în practică). Mai mult ca atât, metoda de evidență a stocurilor pentru fiecare lot separat, conform Proiectul ar contravine standardului național contabil "Stocuri", întrucât potrivit standardului nominalizat evidența stocurilor de PPP și GPL se efectuează conform metodei costului mediu ponderat, și nu pe loturi distincte ”.
În caz de implementare a proiectului de lege, companiile petroliere vor fi nevoite să diminueze/sisteze activitatea în Republica Moldova. În ceea ce ține de importul PPP (în general), odată ce Proiectul va fi aprobat, importul PPP va scădea considerabil, punând siguranța petrolieră a Republicii Moldova în pericol de insuficiență a PPP.
”Reintroducerea marjei comerciale specifice va genera dificultăți în acumularea fondurilor pentru efectuarea investițiilor pentru menținerea stațiilor de alimentare cu combustibil și bazelor petroliere în starea tehnică cuvenită și sporește riscul de nerecuperare a investițiilor efectuate de către investitorii străini și deci va prejudicia direct activitatea lor în Republica Moldova, încălcînd tratatele de promovare și protejare a investițiilor străine, semnate între Guvernul RM și Guvernele altor țări. ”
Totodată,în scrisoare este menționat faptul că atât cotațiile la țiței, cît și cotațiile Platts la produse petroliere pe piețele internaționale sunt influențate de mai mulți factori și au o tendință caracteristică de a crește lent cu scădere ulterioară bruscă. Astfel, datele statistice arată că pentru perioada 1 iunie 2016 – 1 iulie 2018 prețurile la produsele petroliere afișate la benzinării, publicate la fiecare 2 săptămîni de ANRE, au fost majorate de 64 de ori și micșorate de 45 de ori. De reamintit faptul că în anul 2018 cînd prețurile la produsele petroliere și gazul lichefiat au început să crească, Ministerul Economiei și Infrastructurii a atacat în judecată deciziile Agenției Naționale de Reglementare în Energetică și a „înghețat” pentru o perioadă de 9 luni prețurile de comercializare, astfel lăsînd companiile petroliere sub pragul de rentabilitate.
”Atragem atenția Dumneavoastră și asupra faptului că marja comercială specifică calculată în 2016 nu conține rezerve de investire și profitabilitate, fapt care nu va permite efectuarea investițiilor capitale și celor necesare pentru menținerea activelor existente în stare corespunzătoare, precum și va afecta negativ posibilitatea întreprinderilor de a păstră stocurile de rezervă pentru asigurarea securității energice a Republicii Moldova.Pierderile financiare ale companiilor petroliere vor genera creșterea ratei de șomaj (în special în raioanele vulnerabile din această țară); reducerea încasărilor în bugetele de stat și locale, etc. Proiectul nu include nici o reglementare în privința aplicării Legii 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile2 , întrucât potrivit art. 29 (3) din legea nominalizată, toți importatorii de PPP sunt obligaţi să achiziționeze, anual, de la producătorii locali şi/sau din import, în funcţie de opţiunea optimă din punct de vedere al costurilor, cantităţile de biocarburanţi care urmează să fie utilizaţi în amestecul produselor petroliere principale, necesare pentru a respecta cotele minime anuale de biocarburanţi, stabilite de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.”
Totodată, în scrisoare se face referire la întreprinderile mari care activează în domeniul agriculturii și a prelucrării materiei prime agricole, care deseori cumpără cu ridicata produse petroliere pe piața autohtonă cu scopul de a le transmite ulterior în contul roadei viitoare agricultorilor, pentru plantarea, cultivarea și recoltarea produselor agricole.
”Imposibilitatea revînzării cu ridicata a produselor petroliere către consumatorii finali, va duce la majorarea prețului producției agricole și va crea impedimente pentru agricultori în desfășurarea activității comerciale. Menționăm că legislația nu reglementează formarea prețurilor de vînzare cu ridicata a produselor petroliere, iar existența impedimentului la revînzarea cu ridicata a produselor petroliere pe piața internă nu era benefică, creînd imposibilitatea altor entități decît cele importatoare să vîndă cu ridicata produsele petroliere. Reintroducerea interdicției de revînzare a produselor petroliere cu ridicata va limita posibilitatea operatorilor, care nu au acces la resursele oferite de uzinele de prelucrare a petrolului din regiune, de a alege furnizorul de produse petroliere cu cea mai avantajoasă ofertă. Păstrarea mecanismului actual, concomitent cu creșterea pieței și metodelor de comercializare va permite evitarea apariției deficitului de produse petroliere pe piață, datorită majorării cererii și sporirea mediului concurențial. Astfel, ne exprimăm dezacordul ferm privind excluderea normelor care oferă posibilitatea revînzării cu ridicata a produselor petroliere pe teritoriul RM, fapt care va limita nejustificat libertatea pieței, va duce la diminuarea volumelor de produse petroliere vîndute cu ridicata și în consecință va micșora taxele astfel încasate la bugetul de stat” a declarat, Ana Groza, director executive al Asociației Investitorilor Străini (FIA Moldova).
Într-un final, companiile petroliere își exprimă interesul și disponibilitatea de a fi implicate activ, inclusiv a acorda suportul (inclusiv cu implicarea experților & colegilor din grupurilor transnaționale), în procesul de elaborare și implementare a amendamentelor la Proiect și a legislației secundare relevante.
