Spanacul este consumat în aproape toată lumea, datorită calităților sale nutritive excepționale. Plin de nutrienți, spanacul este una dintre acele legume pe care ne bucurăm să le vedem primăvara în piețe și pe care îl punem în salate pentru a obține vitaminele și mineralele atât de necesare după sezonul rece. Cultivarea spanacului se poate face atât pentru consumul propriu, cât și pentru comerț, fiind o cultură ce nu presupune cheltuieli foarte mari de producție.
Spanacul are o perioadă scurtă de vegetație și o rezistență crescută la temperaturi scăzute, ceea ce permite ca aceasta plantă să apară pe piață timpuriu primăvara și să se recolteze până la căderea zăpezii. Este o legumă care se poate consuma aproape anul împrejur, cu frunze care se folosesc în alimentație în stare proaspătă sau în stare procesată – deshidratate, fierte, opărite și adăugate în nenumărate feluri de mâncare gătită. Rădăcina sa pătrunde în sol până la adâncimea de un metru și formează ramificații de până la 30 de cm lungime. În mare parte a vegetației, se formează 8-12 frunze, iar apoi emite tulpini florale. Este o plantă rezistentă la frig – semințele de spanac germinează și la 2-3 grade Celsius. Temperatura optimă de creștere este cea cuprinsă între 15 și 17 grade Celsius.
.jpg)
Este o plantă rezistentă la frig – semințele de spanac germinează și la 2-3 grade Celsius. Temperatura optimă de creștere este cea cuprinsă între 15 și 17 grade Celsius. În cazul spanacului semănat de toamna, putem vorbi și despre temperaturi mai mici, de până la -10 grade Celsius. Lumina excesivă afecteaza formarea frunzelor, astfel încât primăvara și toamna se obțin producții mai bune, deoarece sunt perioade în care ziua este mai scurtă. Pentru producții ridicate de spanac este nevoie de umiditate crescută. Nivelul optim de umiditate din sol este de 75% la adâncimea de 20-25 de cm.
Cultivarea spanacului
Spanacul se cultivă atât în zone cu o climă temperată, cât și în zone mai reci. Se poate cultiva atât în câmp, semănat toamna și consumat primăvara, cât și în sere. Spanacul se cultivă în culturi succesive. În ceea ce privește rotația culturilor în vederea obținerii unor producții de spanac de calitate superioară, se recomandă ca el să fie plantat înainte sau după plante legumicole precum cartofi, castraveți, mazăre, fasole, roșii. Rotația culturii se face o dată la 3-5 ani pentru ca solul să-și refacă rezerva de nutrienți și pentru a se evita propagarea bolilor și a dăunătorilor. Terenurile potrivite pentru cultura spanacului sunt recomandate solurile bogate în humus, cu pH 6,5 – 7,5. Este, în același timp, și o plantă cu cerințe mari de minerale – azot, fosfor, potasiu. Totodată, terenurile pe care se cultivă spanacul pot fi și unele umbrite, deoarece lumina excesivă încurajează emiterea de tulpini florale și o inhibă pe cea de frunze Perioada propice pentru cultivarea spanacului primavara este în lunile martie – aprilie, iar cultivarea de vara se recomandăr între 15 iulie și 10 august, plantele ajungând bune pentru consum toamna târziu. În cazul cultivării spanacului sere sau suprafete protejate, însămânțarea se poate face la finalul lunii octombrie și recoltarea în martie- aprilie sau însămânțarea la finalul lunii august și recoltată în octombrie-noiembrie.
Pregătirea terenului pentru cultura de spanac
Pregătirea terenului pentru cultivarea spanacului presupune, în primul rând, mărunțirea și nivelarea terenului. Înainte de nivelare se înlătură toate resturile vegetale de la cultura anterioară și se mobilizează solul pe o adâncime de 8-10 cm, apoi se execută nivelarea de exploatare și se face fertilizarea de bază cu gunoi de grajd semidescompus, pentaoxid de fosfor și oxid de potasiu. Se execută și o arătură de baza, la 28 – 32 de cm adâncime, iar înainte cu 1-2 săptămâni de înființarea culturii, se execută o erbicidare.
Însămânțarea spanacului
Pentru cultura spanacului prin răsad, se seamănă 2-3 grame de semințe la metru pătrat de sera sau răsadniță. Plantarea răsadurilor în câmp se face la distanțe de 40 de cm între benzi, 20 de cm între rânduri și 12-18 cm între plante, pe rând. Aceleași distanțe se aplică și pentru semănarea direct în câmp. Adâncimea de semănat este între 1 și 3 cm, iar densitatea este de 2-2,5 kg de sămânță la hectar.
Mulcitul și fertilizarea spanacului
Mulcitul este o lucrare recomandată pentru culturile de spanac, deoarece ajută la menținerea unei umidități optime în sol. Această lucrare se execută când frunzele spanacului au în jur de 10 cm și presupune acoperirea solului cu materiale organice precum frunze, paie, iarbă cosită uscată, scoarță de copac, rumeguș, compost etc. Fertilizarea spanacului se face cu azot, fosfor și potasiu în proporții de 150/94/100 la hectar. Totodată, fertilizarea se poate face și cu gunoi de grajd o data la 10 zile până când frunzele ajung la o înălțime de 10 cm, după care mulciul asigură necesarul de substanțe nutritive.
%20(1).jpg)
Lucrări de întreținere pentru spanac
Pentru culturile din câmp, se recomandă instalarea de parazăpezi la distanțe de 20-30 cm. În cazul culturilor în răsad, se execută o completare a golurilor imediat ce se observă rândurile. În cursul perioadei de vegetație, spanacul se prășește mecanizat de 2-3 ori și, dacă este cazul, manual, pe rândurile de plante. Răritul este o lucrare necesară în cazul culturilor semănate direct în câmp, astfel încât plantele cele mai viguroase să aibă nutrienți și spațiu suficiente pentru a se dezvolta.
Udarea spanacului
Cultura de spanac se irigă de 2-3 ori, cu norma de udare de 200-300 de metri cubi de apă la hectar. Prima udare se face chiar după înființarea culturii, apoi următoarele două udări se fac în timpul creșterii plantelor.
Cultura de spanac poate fi una dintre investițiile care să vă aducă un venit sigur aproape tot timpul anului. Nu este greu de cultivat, cererea este în creștere, iar randamentul este foarte ridicat: la un hectar aveți nevoie de 25 de kilograme de sămânță și se pot obține 20 de tone de frunze de spanac pentru comercializare.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
