Cultivarea viţei-de-vie este o îndeletnicire tradiţională a basarabenilor, cunoscută din cele mai vechi timpuri. Ne mândrim cu soiuri autohtone precum Rară Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, care au dat vinuri consacrate la nivel mondial. Avem, însă, şi soiuri de struguri de selecţie nouă, care stau la temelia industriei vinicole moderne, soiuri create de savanţii de la Institutul de cercetări în domeniul viei şi vinului. Care sunt acestea, aflaţi în cele ce urmează.
Soiurile de struguri basarabeni selecţie nouă au apărut în anii 1957-1960. Mulţi specialişti consideră că utilizarea acestor soiuri reprezintă o oportunitate pentru producătorii care vor să exporte vinuri în Uniunea Europeană şi în alte zone de pe glob.
„Dintre soiurile selecţie nouă, cea mai mare suprafaţă, dar şi ea fiind mică, doar de 205 hectare, pe primul loc este "Alb de Oniţcani", al doilea soi este "Riton", suprafaţa 160 de hectare, al treilea soi "Viorica", cu o suprafaţă de 153 de hectare şi soiul "Roşu Codrinschi", cu suprafaţa de 110 hectare”, a spus Elizaveta Breahnă, expert în vinificaţie, ONVV.
Până nu demult, viticultorii basarabeni optau pentru cultivarea soiurilor europene. Abia în ultimii patru ani, au început să folosească soiuri locale şi de selecţie nouă, valorificând astfel potenţialul vinicol autohton.
„Noi, prin aceste soiuri, putem crea vinuri personalizate, vinuri care mai mult nicăieri în lume nu se pot regăsi. Chem iubitorii de vin, promotorii de vin, să contribuie anume la promovarea acestor soiuri moldoveneşti. Cred că viitorul nostru, recunoaşterea noastră mondială va veni anume printre aceste soiuri”, a spus Elizaveta Breahnă, expert în vinificaţie, ONVV
Pentru a rezista concurenţei dure, vinurile basarabene care ajung pe pieţele europene trebuie să fie de calitate înaltă la un preţ bun şi, cel mai important, să ofere în permanenţă ceva nou consumatorilor.
Sursă:
tvrmoldova.md
