Agricultura Republicii Moldova este marcată de o diversitate regională care se reflectă în modul de utilizare a terenurilor. Diferențele dintre nord, centru și sud nu țin doar de dimensiunea suprafețelor disponibile, ci și de fertilitatea solului, tradițiile de cultivare și presiunile exercitate de factori economici și sociali. Cele mai recente date statistice privind suprafețele semănate cu culturi de toamnă, de primăvară și culturi tehnice conturează o hartă complexă a valorificării terenurilor agricole, relevând zone cu potențial ridicat, dar și regiuni unde agricultura cedează teren altor tipuri de utilizare. Datele se conțin în analiza expertului în agro-market Iurie Rija.
În Sud, UTA Găgăuzia se plasează pe primul loc la suprafața însămânțată, cu peste 101 mii de hectare. Regiunea are și cel mai mare teritoriu agricol din țară, depășind 184 de mii de hectare, cu o pondere a terenurilor cultivate de 55%. Astfel, în Găgăuzia mai mult de jumătate din suprafața totală este efectiv utilizată în agricultură. Cahul confirmă tendința Sudului: un raion întins, cu 154,5 mii de hectare, dar unde se cultivă aproape 72 de mii de hectare (47% din suprafața totală).
În Nord, suprafețele nu sunt la fel de mari ca întindere, dar aici intră în joc fertilitatea ridicată a solurilor. Drochia, cu un teritoriu de 99,9 mii de hectare, are 57,3 mii de hectare însămânțate – adică 57% din suprafața totală. Raionul Drochia are cel mai înalte procent de valorificare agricolă a suprafeței teritoriului din țară având totodată și cea mai înaltă bonitate - de 76 de puncte. Florești urmează un scenariu similar: 57,2 mii de hectare cultivate dintr-un total de 110,8 mii de hectare, ce înseamnă 52% valorificare. Bonitatea în Florești la fel e ridicată - 68 de puncte. Și alte raioane nordice, precum Rîșcani, Soroca, Edineț au teritorii însămânțate de peste 40 de mii de hectare, care corelează cu o bonitate record de peste 70 de puncte, semn că zona de Nord rămâne nucleul cel mai prielnic pentru practicarea agriculturii.
Zona de Centru se evidențiază printr-un grad mai redus de valorificare a terenurilor pentru semănături agricole. Explicația nu ține doar de fertilitatea solului, dar și de faptul că aici se află întinși Codrii, care ocupă o parte din suprafața raioanelor Strășeni, Hâncești, Călărași, Orhei, Nisporeni, dar și din Telenești, Ialoveni, Ungheni și parțial Cimișlia. În plus, apropierea de municipiul Chișinău face ca multe terenuri să fie scoase din circuitul agricol și transformate în teritorii locuite sau industriale.
Totuși, regiunea centrală nu este omogenă. Cele mai fertile soluri din zona Centru se găsesc în Șoldănești și Criuleni, unde bonitatea atinge 70 de puncte, un nivel comparabil cu cele de la nord. În ceea ce privește suprafețele valorificate, Hîncești deține cel mai mare teritoriu agricol însămânțat din centru, cu 36,8 mii hectare, urmat de Orhei, cu 34 de mii de hectare. Însă, raportat la dimensiunea totală a raionului, gradul de valorificare este modest – 25% în Hâncești și 28% în Orhei. În schimb, Dubăsari se remarcă printr-un grad de valorificare de 40%, iar Șoldănești prin 37%. În așa mod, raioanele mai mici compensează printr-o utilizare mai intensă a terenurilor disponibile.
„La scară națională, suprafața totală însămânțată depășește 1,15 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 40% din întreg teritoriul. Trebuie însă precizat că acest total include doar suprafețele lucrate de producătorii agricoli care gestionează mai mult de 10 hectare. Prin urmare, nu sunt luați în calcul micii producători sau persoanele fizice, iar datele se referă strict la terenurile însămânțate cu acele culturi de câmp, fără a include alte categorii agricole precum viile, livezile sau pășunile. Procentele variază foarte mult de la un raion la altul – de la valori foarte ridicate în Taraclia, Drochia sau Ștefan Vodă, până la niveluri reduse în Nisporeni (10%), Ialoveni (12%) sau Chișinău (14%). Diferențele scot în evidență nu doar diversitatea agricolă, dar și prioritățile economice și structurale ale fiecărei regiuni”, a conchis expertul Iurie Rija.
