Rapița se vinde mai scump, dar transportul „mănâncă” din câștigul fermierilor
Primele trei luni ale sezonului transmit câteva semnale favorabile: Republica Moldova exportă volume foarte mari de rapiță, cererea externă a permis menținerea fluxului inclusiv în septembrie, iar prețurile de export sunt sensibil peste cele din sezonul trecut. Pentru fermier, însă, 10,37 lei/kg nu trebuie interpretat automat ca preț disponibil la poarta fermei. Costurile logistice incluse în majoritatea contractelor explică o parte din diferența față de anul trecut.
Analiza expertului în agro-market Iurie Rija arată că în primele trei luni ale noului sezon, Republica Moldova a exportat 259,0 mii tone de rapiță, cel mai mare volum înregistrat vreodată pentru perioada iulie–septembrie. Recordul este însă foarte apropiat de rezultatul anului trecut, când au fost exportate 257,8 mii tone. Creșterea este de numai 0,5%, ceea ce arată că principala schimbare pentru agricultori nu este cantitatea, ci prețul. Moldova ocupă în acest sezon locul patru între țările de origine ale rapiței importate în UE.
Prețul mediu a trecut de 10 lei/kg
Prețul mediu de export pentru iulie–septembrie a ajuns la 10,37 lei/kg, față de 8,95 lei/kg în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de 15,9%, iar nivelul actual este cel mai ridicat pentru începutul unui sezon din 2022 încoace.
Evoluția lunară este importantă pentru fermierii care urmăresc momentul vânzării. În 2025, prețurile au coborât constant: de la 9,10 lei/kg în iulie la 8,68 lei/kg în septembrie. În acest sezon, situația a fost diferită: prețurile s-au menținut într-un interval relativ stabil de 10,1–10,6 lei/kg, iar în septembrie media a fost de 10,41 lei/kg.
Totuși, prețul statistic de export nu trebuie confundat cu suma care ajunge efectiv la producător.
Potrivit analizei lui Iurie Rija, aproximativ 80% din tranzacții includ transportul și asigurarea până la destinații precum Constanța, Brăila sau Slobozia. Cum tarifele de transport au crescut, o parte din majorarea prețului de export este explicată de logistică. Prin urmare, prețul efectiv primit pentru rapiță a crescut mai puțin decât sugerează media vamală de 10,37 lei/kg.
Septembrie a surprins piața
Unul dintre cele mai importante semnale ale actualului sezon vine din evoluția exporturilor în septembrie. În mod obișnuit, livrările de rapiță încetinesc după volumele mari din iulie și august. În 2026 însă, exporturile au rămas ridicate: numai în septembrie au fost livrate 68,1 mii tone, de 2,4 ori mai mult decât în septembrie 2025, când volumul a fost de 28,7 mii tone.
Mai mult, precedentul record pentru luna septembrie era de 39,1 mii tone, înregistrat în 2023. Export_rapita_Moldova_iul-sep_2… Astfel, septembrie a reprezentat 26% din întregul export realizat în primele trei luni ale sezonului. Analiza explică această evoluție și prin startul mai lent al exporturilor, cauzat de dificultățile logistice.
Aproape 93% din rapița moldovenească ajunge în România
Pentru producătorii din Moldova, o altă informație importantă este concentrarea foarte mare a pieței de desfacere. Din cele 259 mii tone exportate în iulie–septembrie, 240,1 mii tone, sau 92,7%, au mers în România. Bulgaria a avut o cotă de 4,3%, iar Cehia și Grecia câte 1,4%.
Această structură arată că România este practic piața determinantă pentru exportul moldovenesc de rapiță. Pentru agricultori, aceasta înseamnă că evoluția cererii și a prețurilor de pe piața românească, dar și costurile logistice spre această destinație, au o influență directă asupra ofertelor pe care le primesc în Republica Moldova.
Exporturile au adus aproape 2,7 miliarde de lei
Prețurile mai mari au avut un efect puternic asupra valorii exporturilor. În primele trei luni ale sezonului, rapița exportată a valorat aproximativ 2,69 miliarde de lei, față de 2,31 miliarde de lei anul trecut. Diferența este de 378,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 16,4%. Este relevant că această creștere nu a venit din volume: cantitatea exportată a avansat cu numai 0,5%. Practic, majorarea valorii exporturilor este explicată aproape integral de prețurile mai ridicate.
Logistica se mută tot mai mult spre transportul naval
Datele mai arată o schimbare importantă în modul în care rapița părăsește țara.
Cahul rămâne cel mai mare punct individual de ieșire, cu 73,9 mii tone, reprezentând 28,5% din export. Însă cele două puncte de la Giurgiulești au cumulat 45,5% din exporturi: 64,6 mii tone prin portul fluvial și 53,3 mii tone prin Portul Internațional Liber.
Mai important este trendul lunar. Ponderea transportului naval a crescut de la 35% în iulie la 60% în septembrie, în timp ce transportul rutier a coborât de la 58% la 38%. Prin Cahul, de exemplu, volumul s-a redus de la 38,9 mii tone în iulie la numai 9,3 mii tone în septembrie.
