Industria prelucrătoare de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova încă nu se poate redresa, activitatea fabricilor rămâne sub potențial. O parte importantă a materiei prime este stocată sau exportată direct sub formă de semințe brute, în loc să fie prelucrată și exportată sub formă de ulei. Exporturile modeste confirmă faptul că deși volumul livrat este semnificativ mai mare decât în sezonul precedent, ritmul exporturilor de ulei de floarea-soarelui în perioada iulie–septembrie 2025 nu atinge nivelurile din anii 2022–2023.
Republica Moldova a exportat 4,4 mii tone de ulei în primele trei luni ale actualului sezon, comparativ cu 1,59 mii tone în aceeași perioadă a anului trecut. Față de sezonul 2023, considerat de referință pentru industria locală, diferența este uriașă — atunci s-au exportat 52,4 mii tone, aproape de 12 ori mai mult decât în 2025.
Prețul mediu de export a înregistrat însă o creștere, reflectând cererea regională solidă și scăderea stocurilor în Europa de Est. În iulie–septembrie 2025, prețul mediu a fost de 19,7 lei/kg, în creștere cu 12,6% față de 17,5 lei/kg în 2024 și cu 22,3% peste nivelul din 2023 (16,1 lei/kg). Această majorare reflectă fluctuațiile de producție din regiunea Mării Negre și cererea constantă pentru uleiuri vegetale, în special din partea Europei.
Valoarea totală a exporturilor din perioada iulie–septembrie 2025 a atins 87,2 milioane lei, de peste trei ori mai mult decât cele 27,9 milioane lei înregistrate în aceeași perioadă din 2024. Totuși, aceasta este de aproape zece ori mai mică decât valorile-record din 2022 și 2023, când exporturile de ulei au depășit 808 și respectiv 845 milioane lei.
Un semn pozitiv este revenirea marjei de preț între uleiul de floarea-soarelui și semințele brute. Dacă în 2023 diferența era de 8,71 lei/kg, iar în 2024 a scăzut la 5,87 lei/kg, în 2025 marja a urcat la 11,89 lei/kg. În septembrie 2025, diferența a fost de 10,27 lei/kg, indicând o posibilă redresare a industriei de procesare.
În perioada iulie–septembrie 2025, România a rămas principala destinație pentru exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova, absorbind peste 3,6 mii tone, adică aproape întreaga producție destinată piețelor externe. Prețul mediu de export către România a fost de 19,6 lei/kg. Pe locul doi se află Grecia, cu 168 tone și un preț mediu de 18,7 lei/kg, o piață în creștere, unde uleiul moldovenesc începe să câștige teren. A treia destinație ca volum este Bulgaria, care a importat 147 tone, însă la un preț mai ridicat de 21,1 lei/kg. În ansamblu, aceste trei țări au concentrat peste 90% din totalul exporturilor moldovenești de ulei.
Pe de altă parte, balanța comercială a Republicii Moldova pentru uleiul de floarea-soarelui arată o ușoară îmbunătățire față de anul trecut, chiar dacă exporturile rămân la un nivel modest comparativ cu anii de vârf.
În primele trei luni ale sezonului (iulie–septembrie), exporturile de ulei au totalizat 4 420 tone, depășind cu 50% volumul importurilor, care au însumat 2 951 tone. Este un semnal pozitiv pentru industria locală, mai ales dacă ne amintim că, în aceeași perioadă din 2024, situația era inversă — exporturile erau cu 17% mai mici decât importurile.
„Dacă privim în perspectivă, volumul exporturilor actuale rămâne redus comparativ cu anii 2022 și 2023, când industria moldovenească de ulei atingea performanțe record. În 2022, exporturile au fost de 16 ori mai mari decât importurile, iar în 2023, acest raport a urcat la 45 de ori. Prin urmare, industria prelucrătoare traversează în continuare o etapă dificilă, confruntându-se cu o reducere drastică a volumelor de producție, începută în 2024 și continuată parțial și în sezonul actual. Cu toate acestea, revenirea prețului pentru ulei la cote mai înalte oferă o rază de speranță. Rămâne de văzut cum vor reuși procesatorii să concureze cu traderii de materie primă și să gestioneze relația cu fermierii, asigurând plata corectă și la timp pentru semințele livrate. Industria are acum oportunitatea de a-și recâștiga încrederea și de a reveni treptat pe o marjă pozitivă de funcționare”, a menționat expertul Iurie Rija.
