În agricultură, de cele mai multe ori, cenușa este luată în calcul pentru fertilizarea legumelor din grădină, având capacitatea de a oferi numeroase substanțe benefice plantelor.
Cenușa obținută în urma arderii lemnelor este cea mai bună și recomandată ca sursă excelentă de potasiu, fosfor și calciu. De asemenea, având în vedere că este alcalină, cenușa se mai folosește și pentru a echlibra nivelul de aciditate din sol.
Perioada optimă în care se poate folosi cenușa ca fertilizant este primăvara și toamna. Cei care vor dori să încerce această metodă trebuie să știe, de asemenea, că cenușa nu va fi folosită asupra semințelor care germinează și nici peste cele care sunt foarte mici, abia răsărite. Cenușa trebuie presărată în jurul plantelor, asigurând şi o protecţie bună împotriva dăunătorilor.
Acum, să vedem ce plante reacționează bine la acest îngrășământ natural și care nu. În general, plantele care vor folosi cel mai bine proprietățile cenușei vor fi cele care se dezvoltă pe soluri cu un pH situat între 7 și 8. De exemplu, cenușa poate fi utilizată pentru rădăcinoase, leguminoase, roșii, rozmarin, anghinare, lavandă. Pe de altă parte, plantele care nu vor tolera acest tip de îngrășământ sunt cele care cresc pe solurile acide, adică mai exact cu un pH situat între 4,5 și 6. Este necesar să ţineți cont de câteva sfaturi practice.
- Astfel, cenușa nu trebuie presărată pe un sol umed sau într-o zi ploioasă, deoarece efectul va fi zero;
- efectul maxim al cenușei va fi obținut atunci când aceasta este încorporată în sol în stare uscată;
- cenușa nu este recomandată la culturile sau plantele ornamentale ce necesită un sol acid.
