Agricultura este o industrie ce se bazează, pentru luarea deciziilor, pe evaluarea vizuală a unor parametri. În fiecare etapă a lanțului valoric alimentar, fermierii ce activează în industrie cu niveluri de educație, experiență și vârstă variate îndeplinesc mii de sarcini și iau decizii – în principal, bazându-se pe inspecția vizuală.
Calitatea și acuratețea acestor acțiuni și decizii pot varia foarte mult și pot avea consecințe economice reale. Inovatorii din industrie au răspuns cu o abordare ”mai mult este mai bun”: adăugați mai mulți senzori, adăugați mai multă automatizare, adăugați mai multe informații din teren, utilizați drone sau imagini prin satelit.
Rezultatul este acela că, astăzi, fermierii au la dispoziție mai multe date agronomice ca niciodată până acum. Totuși valorificarea acestor date disponibile și interpretarea lor corectă nu este o treabă ușoară, tocmai de aceea este important ca fermierii să fie deschiși pentru a implementa noile tehnologii, să învețe să folosească datele și să pună datele să lucreze în slujba lor în procesul decizional.
Inteligență artificială
Inteligența artificială include mai multe tehnici și domenii de studiu care evoluează rapid, inclusiv învățarea automată și învățarea profundă. John McCarthy a inventat termenul „inteligență artificială” la conferința de inteligență artificială Dartmouth (AI) din 1956.
Astăzi, inteligența artificială se referă la „teoria și dezvoltarea sistemelor informatice capabile să îndeplinească sarcini care necesită în mod normal inteligența umană, cum ar fi percepția vizuală, recunoașterea vorbirii, luarea deciziilor și traducerea din alte limbi”.
În special pentru agricultură, inteligența artificială a fost concepută pentru a lua decizii cu privire la momentul și modul de aplicare a unor produse, decizii ce depășesc capacitățile umane în viteza de procesare, precizie, analiză sau gestionarea activităților multiple din fermă.
Chiar dacă inteligența artificială a produs schimbări majore în agricultură, trebuie precizate următoarele aspecte:
Inteligența artificială este un supliment, nu un înlocuitor pentru fermieri. Nicio formă de inteligență artificială nu poate înlocui complet experiența umană, dar poate crește capacitatea de luare a unor decizii, dacă fermierul interpretează corect rezultatele obținute.
O singură mărime nu se potrivește tuturor. Inteligența artificială este o artă și o știință. Soluțiile pentru rezolvarea problemelor din lumea reală nu pot fi găsite într-un kit gata pregătit, ci trebuie analizate cu atenție, cu cantități suficiente de date de calitate, la care se adaugă experiență umană.
Contactul cu fermierii este extrem de important. A ieși pe teren pentru a obține feedback-ul fermierilor este esențial pentru a înțelege amploarea și natura problemelor ce trebuie rezolvate, indiferent dacă sunt tehnice, culturale sau financiare.
Este timpul pentru o nouă modalitate de a înțelege și de a monitoriza pierderile înregistrate în recoltă. „Pentru că s-a făcut întotdeauna așa” nu mai este un răspuns acceptabil. Cultivatorii cer mai mult, iar instrumentele inovatoare fac posibilă înțelegerea pierderilor înregistrate în cultură în timp real, cu date colectate de la firul ierbii.
Viitorul este luminos. În timp ce inteligența artificială în agricultură este abia la început, soluțiile dezvoltate până acum sunt doar începutul. Dorința fermierilor de a fi mai productivi și mai eficienți, nevoia de tehnologii moderne pentru a face față schimbărilor majore vor susține acest val de inovație ce va veni.
Experiența din industrie a demonstrat faptul că acest accent imens pe inteligența artificială reprezintă calea de urmat, nu doar pentru obținerea și comercializarea produselor agricole, ci și prin adăugarea de plus valoare într-o piață concurențială.
