Pomul de Crăciun este una din cele mai importante embleme ale sărbătorilor de iarnă. Astfel, în fiecare an, în pepinierele Agenției „Moldsilva” sunt pregătiți pentru vânzare peste 50 de mii de arbori. Cumpărătorii pot să-și aleagă un conifer la una dintre cele 17 întreprinderi silvice, iar pentru cei mai pretențioși sunt disponibili și molizi în ghiveci. Deși producția și comercializarea pomilor de Crăciun nu reprezintă activitatea de bază a Agenției Moldsilva, aceasta s-a dovedit a fi un proiect strategic, aducând un suflu nou și o sursă de venituri adiționale.
În ocolul silvic din Hîrbovăț cresc cinci specii principale de rășinoase: pinul silvestru, laricea, bradul alb, molid înțepător și molid obișnuit, dintre care pinul și molidul domină piața pomilor de Crăciun. Proiectul, demarat cu entuziasm și dorința de diversificare în perioada anilor 2021-2022, este structurat în două etape esențiale: secția de semănături și cea de repicaj. Procesul începe în secția de semănături, unde se alege cu grijă sămânța potrivită, iar apoi se trece la secția de repicaj, unde fiecare plantulă este îngrijită cu atenție până devine pregătită pentru a fi adusă în casele iubitorilor de tradiție.
Secția de semănături - locul unde fiecare sămânță contează
Prima etapă a procesului de creștere a brazilor implică selectarea și achiziționarea seminței, precum și pregătirea solului. Activitatea este una meticuloasă, dar realizată cu multă dedicație. Vasile Vacari, inginer pentru regenerarea pădurii, susține că secția de semănături este locul unde fiecare sămânță introdusă în recipientele cu sol este foarte prețioasă. Această zonă este formată din sere care dispun de sisteme de irigare. În prezent, în această secție sunt trei specii de rășinoase: pin, larice și brad alb.
„Într-o inițiativă fără precedent pentru noi, am pornit de la zero în implementarea acestui proiect, abordând cu atenție fiecare aspect: de la locul în care sămânța este semănată, la modul în care sunt crescute speciile rășinoase și până la alegerea solului potrivit. Decizia noastră inițială a fost să achiziționăm torf, un sol bogat în substanțe nutritive, esențiale pentru hrănirea plantulelor emergente. Cu toate acestea, am constatat că această opțiune va genera costuri semnificative și, dacă am fi urmărit să acoperim întreaga suprafață a serei, am fi depășit bugetul disponibil. Conștienți de necesitatea găsirii unei soluții eficiente și sustenabile, am luat decizia de a realiza un amestec între torf și solul nostru specific din pădure, menținând o proporție de 50/50%”, explică inginerul.
Reprezentanții ocolului silvic își propun ca în următorii ani semănăturile să fie făcute exclusiv în torf, întrucât practica europeană demonstrează beneficiile oferite de acest substrat pentru fiecare specie în parte.
„După stabilirea proporției corespunzătoare între torf și solul nostru local, am procedat la achiziționarea recipientelor și la umplerea acestora cu amestecul nostru. Semănarea are loc cât mai timpuriu la o temperatură de cel puțin +7 grade. În Europa, condițiile permit semănarea în orice moment, pentru că serele se încălzesc și pot menține temperaturi constante. Noi nu ne permitem acest lux, fapt pentru care semănarea a avut loc abia în luna aprilie. Procesul a fost efectuat manual, o etapă minuțioasă care a implicat munca a cinci doamne timp de două săptămâni. Trei kilograme de sămânță au fost distribuite în nu mai puțin de 113 recipiente”, a explicat Vasile Vacari.
Sămânța este procurată din Ucraina pentru al doilea an consecutiv. Însă, din cauza situației de război din țara vecină, reprezentanții ocolului silvic iau în considerare alternative pentru viitor, precum achiziții din România care sunt mai costisitoarea sau să exploreze posibilitatea de a colecta sămânța direct de la noi.
„Proiectul nostru reprezintă un pionierat în ceea ce privește lucrările de sere din cadrul întreprinderilor silvice. Din anul 2021, am adoptat această procedură și am angajat eforturi semnificative pentru a o integra în practica noastră. În prima etapă, anul trecut, ne-am confruntat cu rezultate sub așteptări, poate din cauza lipsei de experiență sau a unor factori necunoscuți. Cu toate acestea, în acest an am observat o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor”, mai comunică inginerul.
O atenție deosebită este acordată și procesului de udare a plantulelor. Vasile Vacari susține că s-au efectuat verificări riguroase asupra calității apei, constatând că este tehnică, dar care necesită îmbunătățiri pentru a maximiza beneficiile. Chiar dacă impactul negativ este redus, persistă, și sunt conștienți de importanța continuă a optimizării condițiilor de irigare. În această perioadă, platele au nevoie atât de tratamente pentru prevenirea bolilor, cât și de substanțe minerale și îngrășăminte.
„În domeniul nostru nu există nicio entitate specializată în producerea de preparate destinate silviculturii, cu excepția Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice. Acesta este capabil să ofere o descriere detaliată a metodelor de combatere a bolilor specifice, dar dedicarea exclusivă în producerea de soluții pentru silvicultură lipsește în prezent. La rășinoase, ca și în cazul speciilor forestiere veșnic verzi, se manifestă rapid și agresiv boala fuzarioza sau boala ciupercilor. A abordat două metode distincte pentru a gestiona această amenințare. Inițial, am experimentat cu permanganat de potasiu, constatând că efectul obținut a fost limitat. Prin urmare, am optat pentru o abordare diferită, colaborând cu o companie specializată în agricultură, care ne-a furnizat un preparat special, ceea ce a dus ameliorare a situației”, a evidențiat inginerul pentru regenerarea pădurii.
În ceea ce privește aspectul îngrășămintelor și mineralelor, angajații s-au axat mai mult pe utilizarea celor foliare - substanțe nutritive aplicate pe frunzele plantelor, contribuind astfel la hrănirea acestora. În cazul fungicidelor, s-au desfășurat patru proceduri distincte de combatere a ciupercilor în lunile iulie și august, cu o frecvență săptămânală.
În secție de semănare, plantele stau din primăvară până se termină perioada vegetativă. La această etapă, plantele au atins un stadiu favorabil pentru a fi răsădite în sera sau spațiul destinat repicajului.
Zona de repicaj – locul unde se „maturizează” pomii de Crăciun
Repicajul presupune extragerea plantulei din recipient, împreună cu solul și rădăcinile, urmată de plasarea acesteia într-un loc mai larg. În al doilea an de vegetație, planta se dezvoltă, iar după 2-3 ani, dacă primește condițiile necesare, devine bine formată, cu înălțimea potențială de până la un metru în cazul speciilor larice și pin.
„Odată ce planta intră în stadiul de repaus, avem posibilitatea să o transferăm în zonele de repicaj, aceasta fiind perioada rece a anului, în timpul căreia planta se află într-o stare de repaus. În zone de repicaj avem sol cernoziom, însă nu recurgem la utilizarea îngrășămintelor. Aici se află Fondul Forestier, iar solul este extrem de fertil. În cazul pinului, aplicăm substanțe nutritive doar în perioada în care planta se dezvoltă inițial, dar în restul timpului evităm utilizarea lor. Distanța la plantare este de un metru între plante și 30-25 cm între rânduri”, explică specialistul.
În prezent, în zona de repicaj din pepiniera mică, din speciile rășinoase poate fi găsit doar pinul. Totodată, urmează să fie schimbate plantulele din secția de semănare. În această zonă, angajații intervin manual pentru îngrijirea plantelor, utilizând sapă pentru a înlătura buruienile, aerisesc solul și efectuează elagajul.
„Dacă analizăm fiecare plantă în parte, observăm că aceasta necesită până la 10 litri de apă pe parcursul verii. Cu toate acestea, udăm doar seara, asigurându-ne că apa pătrunde până la rădăcini, mai ales în cazul pinului. Nu adăugăm substanțe nutritive, bazându-ne pe apă și sol de calitate. Procesul de repicaj este adaptat în funcție de cerințele clientului și proiectul specific pe care îl are. Având la bază resursele noastre disponibile, clientul examinează oferta și selectează ceea ce îi place”, spune Vasile Vacari.
În pepiniera mare sunt speciile conifere care au atins înălțimea potrivită pentru a fi comercializate. Specialistul subliniază că atunci când transferăm plantele din secția de repicaj, este esențial să ne asigurăm că rădăcinile nu sunt afectate. Ulterior, în timpul plantării, recomandările includ săparea unei gropi mai mari și modelarea acesteia în formă de cupă. Acest lucru facilitează reținerea apei în jurul rădăcinilor, împiedicând scurgerea acesteia în afara zonei plantate. Totodată, se recomandă plantarea cu 5 cm mai jos decât a fost scos din zona de repicaj. Pentru cei care doresc să-l replanteze, Vasile Vacari recomandă clienților să opteze pentru un sol cernoziom cu 30-40% nisip, dar să nu fie lut.
„În pepiniera mare avem pomii de Crăciun. Cei care nu sunt cumpărați continuă să crească. Alegerea rămâne la latitudinea clientului, în funcție de preferințe. Noi ne adaptăm cerințelor și, în funcție de cantitatea dorită, extragem pomii din pepinieră pentru ca oamenii să îi achiziționeze. De obicei, nu se solicită pomul împreună cu balot de pământ, dar chiar și atunci când se optează pentru cei în ghiveci, acesta nu rezistă mult în casă, având o durată maximă de aproximativ 3 săptămâni. Există și situații în care firmele vin și extrag pomi cu tot cu rădăcini, chiar și la înălțimi de 2 metri, dar acest proces este complex și dificil pentru că trebuie să fie maxim atenți la scoaterea rădăcinilor fără să le afecteze”, explică specialistul.
Preţul mediu pentru un Pom de Crăciun începe de la cel puțin 70 de lei pentru un metru, dar poate fi şi mai mic pentru cei care optează pentru un pom de 2-3 metri sau mai mult. Totuși, reprezentanții ocolului silvic se arată întristați de tăierea pentru pomii de Crăciun din specia pinul înțepător. Iar pentru că sămânța din această specie e mai scumpă și prețul final ajunge să fie mai mare.
„70% din prețul de comercializare reprezintă toate cheltuielile, de la achiziționarea semințelor, până la pregătirea solului, semănarea, îngrijirea plantelor și lucrările din secția de repicaj. Cea mai scumpă este sămânța. De exemplu, în România, un kg de molid înțepător costă 300 de euro”, afirmă Vasile Vacari.
Grija pentru pomii de Crăciun cu balot de pământ nu se oprește la pepinieră. Când sunt procurați în ghiveci, trebuie să li se ofere spațiu adecvat pentru rădăcini. „Dacă ghiveciul e mic, arborele moare,” avertizează specialistul. Totodată, are nevoie de lumină, iar în condiții de cameră nu rezistă mai mult de 3 săptămâni.
Într-un final, specialistul pentru regenerarea pădurilor subliniază imperativul obținerii de finanțări și implementarea tehnologiilor mecanizate în cadrul ocolului silvic. Aceste măsuri sunt esențiale pentru eliminarea dependenței de lucrările manuale și pentru a aduce un grad sporit de eficiență în întreaga activitate silvică. De asemenea, acest pas către mecanizare nu ar aduce beneficii doar la nivelul productivității, ci și în ceea ce privește conservarea forței de muncă.
