Alexandrov Eugeniu, Botnari Vasile, Institutul de genetică, fiziologie şi protecţie a plantelor
Gaina Boris, Academia de Științe a Moldovei
Sectorul vitivinicol este unul dintre cele mai importante domenii și cu un impact esențial asupra economiei naţionale. Tipicitatea și autenticitatea produselor vitivinicole este redată de arealul viticol cu caracteristici pedoclimatice și geografice specifice, cu genotipuri autohtone, cu o tehnologie de conducere a viței-de-vie și de vinificare originală, care permit obținerea vinurilor unice de calitate, identificând originea și diferențierea sa de vinurile din același genotip obținute în alte areale viticole.
Schimbările factorilor climatici condiționează crearea genotipurilor de plante care se vor dezvolta și asigura o performanță sporită în noile condiții pedoclimatice, totodată cerinţele actuale ale sectorului vitivinicol impun necesitatea creării de noi soiuri cu potenţial stabil de productivitate, calitate înaltă a strugurilor şi a produselor vitivinicole.
Zona agroclimatică de Nord a Republicii Moldova dispune de un potenţial impunător de dezvoltare a acestui sector prin crearea plantaţiilor de viţă-de-vie rizogenă. Ca rezultat al algoritmelor tehnicii de hibridare interspecifică (Vitis vinifera L. x Muscadinia rotundifolia Michx.) au fost create și omologate în Republica Moldova genotipuri rizogene cu struguri pentru masă: „Malena”, „Nistreană” şi „Algumax” şi cu struguri pentru consum în stare proaspătă şi pentru procesare: „Augustina”, „Alexandrina” şi „Ametist”.
”Nistreană”. Soi rizogen de viţă-de-vie, timpuriu, de masă. Perioada de înmugurire în zona de centru a republicii – a doua decadă a lunii martie. Vârful lăstarului – larg deschis. Până la legare lăstarul se menţine în poziţia semi-erectă. Cârceii - lungi. Florile sunt bine dezvoltate. Limbul frunzei mature are forma pentagonală, cu dinţii rectilinii din ambele părţi. Perioada maturării bacelor – a doua decadă a lunii iulie – prima decadă a lunii august. Forma strugurilor - cilindro-conici, uniaxiali, compacţi, de lungime medie. Bacele au dimensiuni medii, forma – lat-eliptică de culoare galben-verzuie, cu 1-2 seminţe, gust specific cu aromă fină de muscat. Strugurii ating greutatea de 400-450 g. Conţinutul zahărului în mustul bacelor – 20-25 %. Productivitatea unei plante, în funcţie de tehnologia de cultivare este de 5-7 kg, iar recolta posibilă de 11-14 t/ha. Rezistent la temperaturi joase în perioada de iernare, la filoxeră, la atacul agenţilor patogeni. Adeverinţă pentru soi de plantă nr. 753/1693933
„Augustina”. Soi rizogen de viţă-de-vie, timpuriu, pentru consum în stare proaspătă şi procesare. Perioada de înmugurire în zona de centru a republicii – a doua sau a treia decadă a lunii martie. Vârful lăstarului - semi-deschis. Până la legare lăstarul se menţine în poziţia semi-erectă. Cârceii - medii. Florile sunt bine dezvoltate. Limbul frunzei mature are forma cuneiformă, cu dinţii rectilinii din ambele părţi. Perioada maturării bacelor – prima decadă a lunii august. Forma strugurilor – uniaxiali, biaripaţi, de dimensiuni mari, cu compactitatea densă. Bacele de mărime mijlocie, troncovoide, de culoare verde- gălbuie, cu 1-2 seminţe, cu gust specific şi aromă slab pronunţată de flori de câmp. Greutatea strugurelui – 600 - 750 g. Conţinutul de zahăr – 17-19 %. Productivitatea unei plante, în funcţie de tehnologia de cultivare este de 6-8 kg, iar recolta posibilă de 12-15 t/ha. Rezistent la temperaturi joase în perioada de iernare, la filoxeră, la atacul agenţilor patogeni. Adeverinţă pentru soi de plantă nr. 754/1693931.