În pofida unui context climatic și economic complicat, agricultura rămâne un sector în care fermierii continuă să investească. Într-un interviu pentru Agroexpert, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, explică ce arată cifrele anului agricol 2025 și ce politici pregătește ministerul.
- Care sunt obiectivele principale pe care le urmăriți pentru a îmbunătăți performanța sectorului agricol în următorii ani?
În următorii patru ani, performanța sectorului agricol va fi evaluată prin rezultate care schimbă modul în care funcționează agricultura Republicii Moldova. Primul reper este adaptarea la schimbările climatice.
Avansăm cu extinderea sistemelor centralizate, cu modernizarea stațiilor de pompare și cu soluții care să permită utilizarea eficientă a resurselor de apă. Obiectivul este să ajungem la o suprafață irigată de cel puțin 50 de mii de hectare, pentru ca fermierii să poată planifica, investi și produce fără incertitudinile pe care le vedem astăzi.
Un alt indicator ține de integrarea în piața europeană. Continuăm să fim antrenați în exerciții de armonizare a legislației la standardele europene, să pregătim sistemele necesare pentru control, trasabilitate și calitate. Când toate acestea funcționează, se deschid oportunități noi pentru exporturi, inclusiv pentru produse care până acum nu au avut acces, precum carnea de porc și lactatele. Este un proces care cere colaborare între minister, instituțiile din domeniu și fermieri.
Un alt element important ține de organizarea sectorului. Mi-aș dori să vedem o agricultură în care cooperarea dintre producători devine un lucru firesc. Camerele Agricole, cooperativele și grupurile de producători pot crea un cadru în care fermierii își reprezintă clar interesele și participă la formularea politicilor. Dacă aceste structuri se consolidează, dialogul dintre stat și agricultori va avea o altă calitate, bazată pe argumente, expertiză și responsabilitate împărtășită.
La fel de important este rolul cercetării și al educației agricole. Îmi doresc ca fermierii să fie tot mai aproape de știință și ca soluțiile aplicate în ferme să provină tot mai mult din expertiza institutelor noastre. M-aș bucura să văd acest flux de cunoaștere funcționând natural, astfel încât fermierii să găsească acasă expertiza de care au nevoie.
Tot în această direcție, va conta mult modul în care reușim să valorificăm fondurile europene și resursele de preaderare. Aceste instrumente pot accelera transformări importante, iar ținta este ca proiectele finanțate să producă efecte vizibile în exploatațiile agricole, în comunități și în infrastructura rurală. Îmi doresc să avem o rată înaltă de absorbție și proiecte cu impact real, care să sprijine modernizarea întregului sector.
Privind în ansamblu, obiectivul este să construim un model agricol care se adaptează schimbărilor climatice, care intră cu încredere pe piețele internaționale, care atrage investiții și creează valoare în interiorul țării, un model în care producătorii sunt organizați, iar știința devine un partener al fermierilor.
- Ce bilanț face ministerul pentru 2025 în sectorul agricol: investiții, obstacole și șanse pentru afaceri?
Agricultura nu are ani perfecți. Fiecare an vine cu un set de riscuri. Uneori acestea sunt climatice, precum seceta, înghețurile târzii sau ploi abundente. Alteori sunt riscuri externe, generate de instabilitatea piețelor internaționale, de modificarea rutelor comerciale, de fluctuația prețurilor la inputuri sau de schimbări în comportamentul/preferințele consumatorilor. În același timp, un an favorabil pentru culturile de câmp nu este neapărat un an bun pentru viticultură, pomicultură sau apicultură, și invers.
Din punct de vedere al climatului investițional, în anul 2025, fermierii au continuat să investească. Cererile depuse la AIPA, interesul constant pentru programele de sprijin și utilizarea instrumentelor financiare, arată că agricultorii nu au renunțat la dezvoltare.
Din perspectiva climatului investițional, anul agricol 2025 confirmă faptul că fermierii au continuat să investească. Volumul cererilor depuse la AIPA, interesul constant pentru programele de sprijin și utilizarea instrumentelor financiare arată că agricultorii nu au renunțat la dezvoltare, chiar și într-un context complicat. Atât în anul 2024, cât și în anul 2025, investițiile raportate prin subvențiile solicitate se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei, un indicator clar al încrederii în viitorul sectorului.
Programul Facilitatea de Creditare în Agricultură la fel este un exemplu relevant. Din luna martie și până în prezent, aproximativ 250 de afaceri agricole au accesat credite preferențiale cu o rată de 5,1%. Până în prezent, valoarea totală a resurselor recreditate prin FCA depășește 242 de milioane de lei. Alături de FCA, mecanismele gestionate de ADMA, sprijinul oferit prin UCIP IFAD și alte instrumente financiare continuă să susțină, în special, microîntreprinderile și micii fermieri.
La ADMA se înregistrează un număr record de cereri pentru achiziția tehnicii agricole, ceea ce indică un proces clar de reînnoire a parcurilor agricole. Trecerea de la utilaje învechite la tehnică modernă înseamnă eficiență mai mare și o capacitate sporită de adaptare la condițiile climatice și de piață.
Totodată, prin proiectul AGGRI au fost semnate 11 contracte de grant, în valoare de 8,3 milioane dolari SUA. Aceste investiții contribuie la modernizarea fermelor.
Investițiile în infrastructura de irigare reprezintă o altă componentă esențială a anului 2025. Prin proiectul AGGRI, a fost demarat primul proiect de modernizare a sistemelor centralizate de irigare, vizând SCI „Tudora” și „Caplani”, cu o suprafață de aproximativ 2 500 de hectare, aflat în prezent în proces de implementare. Din bugetul total de 157 de milioane de lei, au fost deja valorificate circa 90 de milioane de lei. Contribuția fermierilor asociați este de 3%, fiind implicați în total circa 62 de beneficiari din regiune.
Provocarea majoră a anului 2025 rămâne adaptarea. Adaptarea la climă, la cerințele pieței, la standardele de calitate. Oportunitatea este că această adaptare începe să fie făcută conștient, prin investiții mai bine gândite, prin cooperare, prin diversificare și prin accesarea instrumentelor existente.
În paralel, se conturează o maturizare a sectorului agricol, deciziile fiind tot mai frecvent fundamentate pe date, pe dinamica piețelor și pe perspectivele de dezvoltare pe termen mediu. Un reper important al anului 2025 îl reprezintă sectorul vitivinicol, care a devenit un punct de referință. Organizarea la Chișinău a Congresului Mondial al Organizației Internaționale a Viei și Vinului și a Concours Mondial de Bruxelles pentru vinurile spumante a plasat Republica Moldova în centrul dialogului vitivinicol internațional.
- În ce sectoare ale agriculturii identificați stagnări sau incapacitatea de a acoperi necesarul intern?
Putem porni de la reziliența climatică, pentru că este elementul comun tuturor ramurilor agricole. Fără capacitatea de a face față riscurilor climatice, orice progres rămâne fragil. De aceea, adaptarea la schimbările climatice este una dintre direcțiile centrale ale politicilor agricole. Sistemele de irigare au rol decisiv, iar pe acest segment se lucrează intens prin reabilitarea infrastructurii existente, extinderea suprafețelor irigate și îmbunătățirea managementului apei. Irigarea înseamnă posibilitatea de a planifica producția, de a diversifica culturile și de a crește stabilitatea veniturilor fermierilor. Această direcție este completată de promovarea agriculturii conservative, a practicilor care protejează solul și apa și de utilizarea materialului semincer și săditor adaptat condițiilor locale.
Pornind de la această idee, o a doua zonă cu potențial major de rezultate este dezvoltarea lanțurilor valorice prin investiții în procesare. În mai multe sectoare, inclusiv în cereale, horticultură sau zootehnie, problema nu este lipsa materiei prime, ci valoarea adăugată redusă care rămâne în țară. Investițiile în unități de procesare înseamnă produse mai competitive, o piață internă mai stabilă și o capacitate mai mare de a reduce dependența de importuri. Tot aici se înscriu investițiile în infrastructura postrecoltare, în depozitare, sortare, ambalare și logistică.
Un alt domeniu important este producția animalieră, unde există spațiu de redresare. Creșterea productivității, îmbunătățirea standardelor de calitate și consolidarea biosecurității pot contribui la acoperirea mai bună a necesarului intern și la deschiderea de noi piețe. Exemplele din sectorul avicol arată că investițiile în conformarea sanitar veterinară și trasabilitate pot transforma un sector într-un exportator competitiv, inclusiv pe piața Uniunii Europene. Aceeași logică este aplicabilă și altor ramuri ale zootehniei.
În paralel, este evidentă necesitatea consolidării investițiilor în capitalul uman și în accesul la cunoștințe. Agricultura modernă presupune competențe în biologie, pedologie, agrochimie și agrotehnică, precum și capacitatea de a lua decizii informate, bazate pe date și pe piață. Consolidarea serviciilor de informare, consiliere și transfer de cunoștințe, alături de stimularea asocierii fermierilor, contribuie la profesionalizarea sectorului și la o mai bună capacitate de adaptare și negociere.
Toate aceste direcții creează oportunități de progres, dacă sunt abordate integrat.
- Ce măsuri concrete pregătiți pentru a accelera digitalizarea agriculturii la nivel de infrastructură și administrare publică?
Un element central al transformării digitale este Registrul Național al Fermierilor. Acesta reprezintă o evidență digitală completă și actualizată a tuturor exploatațiilor agricole din Republica Moldova. Registrul simplifică relația dintre fermieri și stat, reduce birocrația și elimină necesitatea prezentării repetate a acelorași documente. Odată înregistrați, fermierii au datele de bază disponibile pentru instituțiile responsabile, ceea ce face procesele de acordare a subvențiilor și a altor forme de sprijin mai rapide, mai corecte și mai transparente. Importanța acestui registru este cu atât mai mare în contextul integrării europene, deoarece acesta constituie fundamentul pentru administrarea modernă a plăților agricole, inclusiv a plăților pe hectar, pe care fermierii le așteaptă și pe care sistemele europene le oferă.
Registrul Fermierilor este parte integrantă a Sistemului Integrat de Administrare și Control, cunoscut ca IACS. Acest sistem este utilizat în toate statele membre ale Uniunii Europene pentru gestionarea transparentă a plăților agricole și a fondurilor publice. IACS se bazează pe registre digitale, pe hărți geospațiale și pe verificări electronice care reduc riscurile de eroare. Pentru Republica Moldova, implementarea IACS are o valoare strategică, deoarece demonstrează capacitatea administrativă de a gestiona corect resursele financiare și de a se alinia la Politica Agricolă Comună. În acest cadru, LPIS, sistemul de identificare a parcelelor agricole, are un rol esențial, asigurând componenta geospațială necesară verificărilor și plăților corecte. În prezent, aceste sisteme se află în etape avansate de testare și dezvoltare, cu integrarea serviciilor de autentificare și cu pregătirea trecerii în mediul operațional.
Pe lângă digitalizarea administrativă, ministerul susține și modernizarea tehnologică a fermelor. Agricultura de precizie devine tot mai relevantă, prin utilizarea dronelor, a senzorilor, a imaginilor din satelit, a aplicațiilor mobile și a soluțiilor bazate pe inteligență artificială. Aceste tehnologii permit fermierilor să optimizeze utilizarea resurselor, să reducă pierderile, să monitorizeze culturile în timp real și să ia decizii informate, adaptate condițiilor din teren.
În acest context se înscrie și Agrotech Arena, o platformă deja funcțională, dedicată inovațiilor digitale în agricultură. Agrotech Arena creează o legătură între tehnologie, educație și practică agricolă, oferind un spațiu unde fermierii, studenții, cercetătorii și companiile pot testa și demonstra soluții moderne de agricultură de precizie. Prin infrastructura experimentală și prin componenta de formare și transfer de cunoștințe, acest proiect contribuie la accelerarea adoptării tehnologiilor digitale și la formarea unei noi generații de specialiști în agricultură.
- Cum intenționați să abordați problema fragmentării terenurilor și nivelul scăzut de asociere între fermieri, două obstacole majore pentru creșterea eficienței și competitivității?
În ceea ce privește consolidarea terenurilor agricole, un pas important a fost făcut prin adoptarea noului Cod funciar nr. 22/2024. Acesta introduce soluții juridice concrete, reglementate inclusiv prin articolele 16, 17 și 38, care elimină o parte dintre blocajele existente până acum. Cadrul legal permite, în mod explicit, schimbul de terenuri din domeniul privat al proprietății publice a statului sau al unităților administrativ-teritoriale cu terenuri aflate în proprietate privată, atunci când acest lucru are loc în contextul consolidării terenurilor cu destinație agricolă. Această flexibilitate juridică oferă fermierilor posibilitatea de a-și comasa terenurile și de a crea exploatații mai compacte și mai eficiente.
Totodată, în scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor cu destinație agricolă, terenurile din cadrul unui câmp sau al unei porțiuni de câmp ocupate de drumuri tehnologice și de exploatare agricolă existente, drumuri tehnologice proiectate, dar nerealizate, se pot vinde prin negocieri directe. Vânzarea-cumpărarea acestor terenuri se face la cererea proprietarului terenurilor supuse consolidării, în condițiile în care terenurile aparțin aceleiași persoane, iar procesele tehnologice de prelucrare (întreținere) a terenurilor adiacente nu vor fi afectate și căile de acces către alte terenuri și obiecte existente nu vor fi îngrădite.
De asemenea, în scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor cu destinație agricolă, terenurile din cadrul unui câmp sau al unei porțiuni de câmp ocupate de fâșii forestiere proiectate, dar neplantate, se pot vinde prin negocieri directe. Vânzarea-cumpărarea acestor terenuri se face la cererea proprietarului terenurilor supuse consolidării, în condițiile în care terenurile aparțin aceleiași persoane, iar procesele tehnologice de prelucrare (întreținere) a terenurilor adiacente nu vor fi afectate. Totodată, cumpărătorul este obligat să asigure întocmirea proiectului de organizare a teritoriului exploatației agricole, care, pe lângă alte elemente, trebuie să conțină proiectarea fâșiilor forestiere pe o suprafață nu mai mică decât suprafața terenului vândut.
Astfel, a fost elaborată și aprobată de Minister prin ordinul nr.83/2025 „Instrucțiunea privind modul de consolidare a terenurilor cu destinație agricolă” care reglementeză ansamblul de acțiuni organizatorice, juridice și tehnice în scopul optimizării structurii terenurilor cu destinație agricolă.
În ceea ce privește asocierea fermierilor, ministerul promovează asocierea în toate formele funcționale. Asocierea înseamnă schimb de opinii, schimb de experiență, acces mai rapid la informații și capacitatea de a învăța unii de la alții. Mesajul care reiese din experiența europeană este că agricultura competitivă are la temelie fermieri organizați, iar sprijinul public este orientat spre acele forme de asociere care demonstrează capacitate economică, transparență și impact. Aceasta este direcția pe care Republica Moldova o urmează în procesul de apropiere de Uniunea Europeană.
- Ce instrumente de sprijin sunt prevăzute pentru sectorul zootehnic, în special pentru producătorii de lapte și pentru crescătorii de porci, unde vulnerabilitățile sunt tot mai evidente?
Sectorul zootehnic este abordat de minister ca un domeniu strategic. Până în prezent, sprijinul acordat sectorului zootehnic a fost construit pe două direcții principale. Prima se referă la investițiile în modernizarea fermelor, realizate prin subvenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Aceste măsuri au susținut construcția și modernizarea exploatațiilor zootehnice, achiziția tehnicii, utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și îmbunătățirea bazei genetice. Sprijinul a acoperit până la jumătate din valoarea investițiilor eligibile pentru ferme.
A doua direcție a fost reprezentată de plățile directe, care au oferit sprijin fermierilor din sectorul bovin. Plata directă per kilogram de lapte de vacă (3 lei/kg), alături de plățile per cap de animal, a avut rolul de a încuraja menținerea și dezvoltarea efectivelor și de a stimula creșterea producției de lapte.
Un instrument important de sprijin îl reprezintă și Proiectul de Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI), finanțat de Banca Mondială. Prin acest mecanism, fermele de bovine, atât pentru producția de lapte, cât și pentru carne sau sisteme mixte, pot accesa granturi orientate spre modernizare, eficiență și reziliență economică.
Începând cu 1 ianuarie 2026, va intra în vigoare Legea nr. 126/2025 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole, care stabilește un nou cadru de principii și obiective pentru utilizarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Această lege creează cadrul general a sprijinului public, iar intervențiile, inclusiv cele dedicate sectorului zootehnic urmează să fie definite în Programul Strategic al Politicii Agricole, aflat în prezent în proces de elaborare.
- Irigarea rămâne un element critic pentru reziliența sectorului. Care este stadiul actualal proiectelor demarate?
Irigarea este un element central pentru reziliența agriculturii, iar abordarea ministerului în acest domeniu este una etapizată, bazată pe proiecte, aflate în diferite stadii de implementare, cu sprijinul partenerilor internaționali. Obiectivul este extinderea și reabilitarea infrastructurii de irigare, astfel încât fermierii să poată reduce dependența de condițiile climatice.
Cu suportul Băncii Mondiale, sunt în derulare proiecte de reabilitarea unor sisteme centralizate de irigare. Sistemele de irigare Tudora și Caplani, care acoperă aproximativ 2 500 de hectare, se află deja în proces de implementare. Lucrările au avansat semnificativ. Montarea conductelor din polietilenă este aproape finalizată, cu peste 99 la sută din volum realizat. Conductele din fibră de sticlă au fost instalate în proporție de circa 82 la sută, iar cele metalice în proporție de aproximativ 78 la sută. În paralel, bazinul de acumulare cu o capacitate de 82 500 metri cubi este executat în proporție de peste 90 la sută, iar lucrările la stația de pompare sunt în desfășurare.
Tot cu sprijinul Băncii Mondiale, sistemele de irigare din localitățile Tețcani, Corjeuți și Beleavinți, cu o suprafață totală de circa 1 900 de hectare, se află în etapa de desfășurare a procedurilor de licitație. În cazul sistemului Etulia, care vizează aproximativ 3 500 de hectare, documentația de proiect este în proces de definitivare, urmând ca proiectul să avanseze către fazele următoare de implementare.
Un alt partener important este Agenția Franceză de Dezvoltare, cu care sunt pregătite proiecte de reabilitare a sistemelor de irigare Criulenii de Sus, pe o suprafață de 1 794 de hectare, și Călinești, care acoperă 1 276 de hectare. Pentru aceste proiecte a fost realizat studiul de fezabilitate, iar următorul pas îl constituie demararea procesului de negociere a acordului de împrumut.
În paralel, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, sunt pregătite proiecte de reabilitare pentru mai multe sisteme de irigare. Este vorba despre sistemele Gotești și Polderul III, cu o suprafață cumulată de 2 554 de hectare, sistemul Căușeni, care acoperă 3 200 de hectare, precum și sistemul Puhăcenii de Sus, cu o suprafață de peste 4 000 de hectare. Pentru aceste proiecte se află în curs de definitivare studiile de fezabilitate, care vor sta la baza deciziilor de investiție și a etapelor următoare de implementare.
- Care sunt, în viziunea dvs., domeniile cu cea mai mare perspectivă de dezvoltare pentru antreprenorii agricoli din Republica Moldova în următorii ani?
Agricultura este un domeniu complex și divers, iar soluțiile universale nu funcționează. Totuși, pot fi identificate câteva direcții clare în care se concentrează perspective reale de dezvoltare pentru antreprenorii agricoli din Republica Moldova în următorii ani.
Una dintre cele mai evidente direcții este procesarea. Indiferent de ramură, antreprenorii care investesc în procesare reușesc să păstreze o parte mai mare din valoarea adăugată în țară și să reducă dependența de volatilitatea prețurilor la materia primă. Procesarea cerealelor, a produselor horticole sau a materiei prime de origine animală înseamnă produse finite, venituri mai stabile și un acces mai bun la piețe.
O altă direcție strategică este dezvoltarea materialului semincer și săditor autohton, certificat și adaptat condițiilor pedoclimatice locale. Investițiile în producerea de semințe și material săditor de calitate înseamnă costuri mai mici pe termen lung pentru fermieri, o adaptare mai bună la schimbările climatice și o mai mare independență față de importuri.
Horticultura rămâne un sector cu perspectivă, în special acolo unde este susținută de irigare, tehnologii moderne și infrastructură de postrecoltare. Pomicultura, legumicultura și viticultura pot genera valoare adăugată și pot răspunde atât cererii de pe piețele externe, cât și celei de pe piața internă.
Un domeniu cu potențial major este și sectorul vitivinicol, care trebuie privit nu doar prin prisma tradiției, ci și a modernizării. Reînnoirea plantațiilor viticole, extinderea suprafețelor cu soiuri noi, inclusiv soiuri autohtone adaptate noilor condiții climatice, precum și investițiile în productivitate și calitate sunt esențiale pentru competitivitatea pe termen lung.
Zootehnia reprezintă o altă oportunitate importantă. Antreprenorii care investesc în ferme moderne, genetică, bunăstare animală și calitate pot contribui la acoperirea necesarului intern și la reducerea dependenței de importuri.
Nu în ultimul rând, digitalizarea și inovarea deschid oportunități noi, în special pentru tinerii antreprenori. Tehnologiile moderne aplicate în agricultură, serviciile digitale dedicate fermelor, consultanța și soluțiile agrotech pot deveni afaceri viabile și contribui la modernizarea întregului sector.
- Ce mesaj doriți să transmiteți fermierilor în pragul anului 2026, având în vedere provocările climatice, economice și de piață?
Anul care se încheie nu a fost ușor. În acest context, mesajul meu este unul de unitate. Agricultura este un domeniu al colaborării. Puterea acestui sector stă în capacitatea noastră de a rămâne solidari, de a ne respecta reciproc și de a purta dialog. La minister continuăm să lucrăm la politici și instrumente care să sprijine fermierii, să aducă mai multă predictibilitate și să creeze condiții de dezvoltare.
Vă doresc sănătate și liniște sufletească, pace și armonie în familii, puterea de a începe noul an agricol cu încredere și echilibru. Să aveți parte de vreme potrivită muncii câmpului, de ploi la timp și de roade bogate, care să răsplătească efortul depus zi de zi.
Fie ca anul 2026 să aducă mai multă stabilitate cooperare între fermieri, instituții și parteneri.
