Schimbările climatice, care sunt tot mai pronunţate în ultima perioadă sunt capabile să provoace situaţii de stres pentru organismul păsărilor. În aceste condiţii, un rol deosebit îi revine alimentaţiei corespunzătoare a păsărilor, care are menirea de a asigura organismul cu toate substanţele nutritive necesare pentru menţinerea funcţiilor vitale și productive ale acestuia, minimizând astfel acţiunea stresului care devine tot mai real în condiţiile schimbărilor climatice.
În general hrana de bază a păsărilor o constituie concentratele, datorită faptului că acestea nu pot digera celuloza (în special galinaceele), care este prezentă în cantități mai mari în alte resurse furajere.
În hrana păsărilor se recomandă de a fi administrate următoarele categorii de furaje:
- boabele de cereale: porumb, ovăz, orz (în special decorticat), grâu și în măsură mai mică mei, secară și sorg. Cerealele pot intra în raţia găinilor în proporţie de 75%;
- boabele de leguminoase și plante tehnice: mazăre, măzăriche, soia etc., ce pot intra în hrana găinilor în proporţie de 10–15%; – reziduuri: tărâţe, gozuri, turte, șroturi, care pot intra în raţie în proporţie de 10–15%;
- furajele de origine animală: făina de carne, făina de sânge, făina de pește, zerul, zara, ce pot intra în raţie în proporţie de 8–10%, cu condiţia să fie de bună calitate;
- furajele verzi – pe timp de vară suculentele, rădăcinoasele (morcov, sfeclă) tuberculiferele, făina de fân (după uscarea plantelor verzi), boabele încolţite pe timp de iarnă – pot intra în raţie până la 20–25%;
- pentru asigurarea necesarului de vitamine se va administra în raţie drojdia de bere în proporţie de 4–5% sau în lipsa acesteia, vitamine sintetice, premixuri vitaminizate etc.;
- furajele minerale, precum făina de scoici, de oase, creta furajeră, cărbune vegetal se administrează în amestec și în cantităţi de 4–5 g/cap/zi, iar sarea de bucătărie în cantităţi de 0,5 g/cap/zi.
În afară de aceste furaje minerale se pot utiliza premixurile minerale pentru asigurarea în special a necesarului de microelemente. Pentru a trăi și a produce normal, păsările trebuie să primească în hrană toate substanţele nutritive: proteine, glucide, grăsimi, substanţe minerale, vitamine etc.
Deoarece în natură toate acestea nu se găsesc niciodată împreună și în proporţiile necesare, se impune folosirea de amestecuri obţinute din mai multe materii prime furajere. Nutreţurile combinate, care reprezintă un amestec fabricat în unităţi specializate, sau în condiţii de fermă dacă sunt prezente utilajele corespunzătoare, asigură toate substanţele necesare în reţete diferite pentru fiecare categorie de păsări (specie, rasă, vârstă, direcţie de producţie etc.).
Concentratele PVM (care tot mai des sunt prezente în alimentaţia păsărilor și care conţin proteine, vitamine și substanţe minerale) reprezintă, de asemenea, amestecuri ale unor materii prime care completează ce lipsește cerealelor, cu care se pot amesteca în proporţie de 10–35%.
Amestecul de fermă este un furaj ce se poate produce nemijlocit în gospodărie din disponibilităţi sau din ceea ce se poate procura cu ușurinţă. Materiile prime furajere care intră în componenţa amestecurilor vor trebui stocate în cantităţi necesare pentru perioada următoare (de regulă, până la recolta următoare).
Pentru stabilirea acestui necesar este bine să se știe că o găină ouătoare are nevoie zilnic, în funcţie de rasă, de:
– 110–115 g de furaj la găini rase ușoare și mixte ouătoare (2600 kcal EM/kg furaj și 14% PB) (hibrizi Albo, Rosso, Lohman Brown, găini Italiene sau Gât-golaș);
– 140 g pentru găini mixte care au greutate vie de 2,2– 2,6 kg (2800 kcal EM/kg furaj și 15% PB) (Rhode Island, Sussex, Plymouth Rock etc.);
– 160–180 g de furaj pentru găini rase grele (2800 kcal EM/kg furaj și 13% PB) (Cornish, Kohinhin etc.).
În funcţie de aceste date, de numărul prevăzut de păsări și de proporţia în care fiecare materie primă intră în amestec, se pot stabili următoarele reţete de nutreţ combinat destinat alimentaţiei găinilor:
Informațiile se conțin într-un articol privind Bunele practici de adaptare a subsectorului creșterii păsărilor la schimbările climatice, elaborat de doctorul în științe agricole Petcu Igor.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
