Preţul cărnii de porc va creşte în Europa cu aproximativ 25% în următorii ani, din cauza cererii mari de pe piaţa chineză, care și-a redus semnificativ producţia din cauza pestei porcine africane .
China, care produce cea mai mare cantitate de carne din lume, circa 50 de milioane de tone, dar din cauza pestei porcine africane şi-a redus producţia până la circa 35 de milioane de tone şi va importa 7-8 milioane de tone, astfel până în 2024-2025, va fi o mare importatoare de carne de porc.
Europa va fi, bineînţeles, principala furnizoare de carne de porc pentru China. Fiind principala furnizoare, se estimează că în Uniunea Europeană preţurile la carnea de porc vor creşte cu circa 25%. Potrivit datelor,exportul de carne de porc din Europa către China a crescut de la 2,6 milioane de tone în 2018 la 3,7 milioane în 2020, deci un milion în plus în 2020 şi în 2025 se va ridica la 4 milioane de tone.
Experții susțin că o ţară trebuie să îşi asigure aproximativ 90% din consumul de carne din producţia proprie.Producţia de carne la nivel mondial în 2020 a fost estimată în scădere faţă de 2019 şi 2018, este vorba de circa 333 de milioane de tone de carne. Cam toate speciile au scăzut, cu excepţia cărnii de pasăre, care a crescut la 136 de milioane de tone, cea mai mare producţie realizată de această specie. Dar atenţie foarte mare: din toată această producţie de 300 şi ceva de milioane de tone, doar 10-12% se comercializează. Deci, comerţul internaţional cu carne este de doar 10-12%.
Preşedintele secţiei de Zootehnie a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din România a atras atenţia că scăderea importurilor de carne de porc în România s-a reflectat imediat în scăderea consumului de carne de porc. Conform cifrelor, în 2018 țara vecină importa 332.000 de tone de carne de porc. În 2020 a importat doar 280.000 de tone de carne de porc, deci a scăzut importul cu 50.000 de tone. Dar a scăzut şi consumul, de la 732.000 de tone la 675.000, cauza principală a fost creşterea cu 25% a preţului la import.
Experții români cred că noua strategie agroalimentară europeană nu are nicio soartă de izbândă dacă cercetarea este lăsată deoparte. Şi nu e vorba numai de cercetarea agricolă, ci de modul de a privi cercetarea în mod global, ca politică la nivelul Uniunii Europene. Cine crede că problemele legate de schimbările climatice, de reducerea pesticidelor, inputurile pentru sistemele agricole vor putea fi realizate fără bază ştiinţifică solidă, fără soluţii date de cercetarea ştiinţifică? (...) Una din cele mai mari probleme de cercetare este biotehnologia, care trebuie să se regăsească şi în materialul biologic, fie vegetal, fie animal, dar în acelaşi timp şi în construcţiile legate de tehnologii.
Agricultorii români susțin că solicitările de reducere a cantităţii de pesticide utilizate la culturi sunt o crimă.
"Ce sunt pesticidele, ce sunt erbicidele? Sunt medicamente pentru plante, cum a fost vaccinul pentru Covid, probabil, dar cu impact economic foarte mare în rândul agricultorilor, iar să reduci pesticidele cu 50% este o crimă. Să reducem insecticidele - zona de sud-est a României este sub atacul devastator al tanymecusului (Tanymecus Dilaticollis sau Răţişoara porumbului, specie de dăunător - n. r.) - va fi un dezastru. Deja colegii care cultivă floarea-soarelui au probleme deosebite din cauza acestui dăunător. Avem probleme deosebite şi cei care cultivăm porumb, deoarece, cu tot tratamentul pe care l-am făcut, atacul a fost extraordinar de mare an de an. Deci, cu toate că tratăm la porumb şi la floarea soarelui de atâţia ani, tratamentul nu a făcut să dispară acest dăunător, ci, din contră, se înmulţeşte, a devenit polifag: stă în grâu şi în orz până semănăm porumbul; mănâncă grâul şi orzul şi cum ai semănat porumbul şi floarea soarelui te-ai trezit cu el pe tine", a explicat agricultorul Alexandru Baciu.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
