Guvernele din Europa Centrală și de Est se străduiesc să prevină furia cetățenilor din cauza creșterii vertiginoase a prețurilor la alimente. În timp ce mulți dintre cetățenii din Serbia, Macedonia de Nord, Polonia, Ungaria și România se chinuie să-și permită alimente de bază, unii politicieni au propus soluții pe care criticii le aseamănă cu politicile din epoca comunistă.
Inflația a făcut ca costurile produselor de bază să crească în toată Europa și nu numai, dar problema este deosebit de gravă în Europa Centrală și de Est, unde salariile sunt în general mai mici decât în Vest.
În noiembrie, cea mai recentă lună pentru date comparabile, prețul mediu pentru alimente și băuturi nealcoolice în UE a crescut cu 2,9% față de anul precedent, potrivit Eurostat. În multe țări din această zonă, creșterea a fost de aproximativ două ori mai mare decât această rată – 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România și 6,8% în Bulgaria.
Aceste creșteri vin într-un moment critic pentru unii lideri politici din regiune, cum este premierul ungar Viktor Orban, care caută realegerea în luna aprilie și duce o luptă politică grea cu o opoziție unită și dornică să-l înlăture.
Liderii naționali din Europa Centrală și de Est au în vedere acum să adopte sau deja au impus noi reglementări pentru combaterea fenomenului scumpirii alimentelor, inclusiv apelând la controlul prețurilor. Viktor Orban a anunțat miercurea trecută că prețurile zahărului, făinii, laptelui, uleiului de gătit, cărnii de porc și a pieptului de pui vor fi reduse la nivelurile lunii octombrie, o mișcare despre care a spus că va ajuta la protejarea familiilor maghiare.
”Ungaria trebuie să continue să meargă înainte, nu înapoi”, a precizat liderul de la Budapesta.
Candidatul opoziției maghiare la alegerile din aprilie, Péter Márki-Zay, a criticat imediat anunțul premierului maghiar Viktor Orbán privind controlul prețurilor, spunând că măsura reprezintă prea puțin prea târziu pentru a ameliora criza și precizând că economia Ungariei se află într-o „stare critică”.
La rândul lor, țări precum Serbia și Macedonia de Nord, care doresc să adere la UE, au înghețat deja temporar prețurile la produse precum pâinea, zahărul și uleiul de floarea soarelui.
Există însă voci care consideră că astfel de soluții sunt extreme și din altă epocă. În Polonia, un deputat din partea partidului de guvernământ PiS a stârnit recent scandal în rândul politicienilor de opoziție pentru că a sugerat că guvernul de la Varșovia ar trebui să reglementeze prețurile la produse de bază precum pâinea, zahărul și făina. Criticii au spus că această măsură a fost luată ultima dată în timpul epocii comuniste.
Ulterior, guvernul s-a distanțat de opinia deputatului polonez Kazimierz Smolinski, care a insistat că măsura propusă reprezintă o „idee originală”.
De asemenea, opoziția poloneză s-a folosit de răspunsul guvernului la prețurile ridicate ale alimentelor, adoptând un nou slogan „PiS = costuri ridicate”.
În România, secretarul de stat pentru Agricultură, Marius Micu, a declarat anul trecut că guvernul „are în vedere intervenții”, dar a spus că „intervenirea pe o piață liberă este destul de dificilă”.
Deși criza se accentuează, liderii naționali sunt limitati în ceea ce privește pârghiile pe care le pot folosi pentru a combate inflația prețurilor alimentelor, având în vedere complexitatea factorilor, de la starea vremii până la complicațiile lanțului global de aprovizionare. Totodată, experții prevăd că lucrurile s-ar putea înrăutăți în lunile următoare.
Cât cheltuie țările din Europa Centrală și de Est pe alimente
Inflația globală a prețurilor alimentelor lovește în mod deosebit țările din Europa Centrală și de Est, pentru că în timp ce costurile produselor alimentare din regiune sunt printre cele mai scăzute din UE, conform Eurostat, oamenii de acolo cheltuie o proporție mai mare din salariile lor pe alimente: mai mult de 16% în Polonia și Ungaria, 19% în Bulgaria și 25,1% în România. De altfel, dintre europeni, românii sunt cei care cheltuie cel mai mult din salariu pe alimente.
„Creșterea prețului alimentelor are un impact mai mare în România, unde venitul pe cap de locuitor este mai mic decât în alte țări europene”, a declarat Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank România.
Acesta subliniază că impactul este mai puternic în România, deoarece consumatorul mediu din țara noastră alocă mai mult din venitul său pentru a-și umple coșul de cumpărături la magazin.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU a raportat că prețurile la alimente la nivel mondial au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 10 de ani în 2021, fapt care a fost atribuit cererii crescute și unei oferte limitate de anumite produse, adesea cauzate de boli ale animalelor cum ar fi pesta porcină africană în rândul porcilor sau gripa aviară. O altă cauză a acestui nivel ridicat al prețurilor la alimente a fost reprezentată de condițiile meteorologice extreme din marile țări producătoare, dar și de o lipsă a forței de muncă accentuată de pandemie.
”În Europa Centrală și de Est,în general mâncarea este mai ieftină, așa că dacă materiile prime cresc, atunci automat creșterea procentuală va fi mai mare în această regiune”, a declarat Jakub Olipra, economist senior la filiala poloneză a băncii Crédit Agricole.
Criza energetică din Europa a înrăutățit situația. În urma faptului că prețul gazului a crescut, fermierii au fost afectați, pentru că gazele naturale reprezintă un ingredient major în îngrășămintele pe bază de azot pe care le utilizează.
Companiile de prelucrare a alimentelor au trebuit, de asemenea, să se confrunte cu costuri mai mari ale energiei, transferându-le adesea consumatorilor.
„Să analizăm prețul pâinii, de exemplu. Prețul gazului și prețul grâului sunt ambii factori care afectează în mod direct cât va costa o pâine. Este imposibil să nu vedem o creștere a prețurilor alimentelor odată ce costurile la energie cresc”, a explicat Ionuț Dumitru de la Raiffeisen Bank.
Vojtech Bily, un purtător de cuvânt al Ministerului ceh al Agriculturii, a prezis că vor avea loc creșteri mai mari de prețuri în acest an sau anul viitor, deoarece „unele companii alimentare au contracte pe termen lung pentru achiziționarea de energie”.
„Chiar și cea mai proastă pâine, pe care o cumpăr doar pentru a hrăni porumbeii, este mai scumpă acum”, a declarat Camelia Antonescu, o femeie care lucrează în echipa de întreținere a unui spital privat din București. „Te uiți la coșul tău și este aproape gol. Te uiți la un bon și nu înțelegi pe ce s-au dus banii tăi”, a declarat femeia.
Soluții de criză
Pentru a aborda problemele complexe care determină inflația prețurilor la alimente, țări precum Polonia, România și Republica Cehă au căutat să reducă cotele de TVA pentru electricitate și gaze, ceea ce ar putea conduce indirect la scăderea prețurilor.
De asemenea, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki dorește să elimine taxele TVA pentru produsele alimentare și îngrășămintele folosite în agricultură.
Miniștrii de finanțe din UE au decis luna trecută că, în anumite condiții, guvernele ar trebui să poată reduce taxa pe alimente la zero, iar Morawiecki solicită acum aprobarea de la Bruxelles pentru a implementa această măsură înainte de a intra oficial în vigoare.
Morawiecki a anunțat o serie de alte măsuri la sfârșitul anului trecut pentru a ajuta oamenii să facă față situației în care alimentele au devenit mai scumpe, inclusiv plăți care vor fi distribuite în acest an familiilor cu venituri mici, între 88 de euro și 317 euro, în funcție de mărimea gospodăriei și de salarii.
Sursa: digi24.ro
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
