În perioada 13-14 mai 2020 s-a desfășurat un webinar regional pentru reprezentanții guvernamentali din cele șase țări ale Parteneriatului Estic privind Cadrul de Finanțare și Bugetare Climatică. Ca parte a obiectivului proiectului acest webinar a avut ca scop să ajute țările participante la creșterea ambițiozității țintelor de reduce a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la noile condiții de climă stabilite în Contribuțiile Naționale Desemnate (CND) prin sporirea valorii și monitorizarea bugetelor climatice la nivel național.
Acest atelier regional a oferit o platformă pentru a învăța din cele mai bune practici globale în dezvoltarea politicilor climatice și pentru schimb de cunoștințe și experiență între factorii de decizie și experții din cele șase țări ale parteneriatului estic ale UE și experți internaționali. Este de menționat că, Proiectul EU4Climate ajută guvernele din cele șase țări partenere estice ale UE - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina pentru promovarea măsurilor de atenuare și de adaptare la schimbările climatice.
Pe parcursul a două zile participanții din partea țărilor parteneriatului estic, reprezentând ministerele mediului și finanțelor au fost instruiți în domeniul finanțării activităților de atenuare a schimbărilor climatice și instrumentelor de finanțare disponibile la nivel european și global în contextul Acordului de la Paris la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei.
Prin organizarea prezentului webinar, împreună cu partenerii săi din Comisia Europeană și din țările parteneriatului estic, proiectul EU4Climate ș-ia propus să își îndeplinească obiectivele prin schimbul de cunoștințe, după cum urmează:
sesiunea 1 - au fost discutate finanțele publice pentru climă și, în special, conceptul de marcare climatică a bugetului public național. Ședința a fost urmată de un exercițiu offline privind marcarea climatică a bugetului pentru experții în finanțele publice și schimbări climatice;
sesiunea 2 – a fost discutat setul de instrumente pentru finanțarea climatică, cu accent pe utilizarea practică. Sesiunea a fost urmată de discuții interactive între participanți.
Formatori de la diferite instituții comunitare, precum și de la diferite fonduri internaționale care susțin financiar activitățile în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv activitățile de atenuare și adaptare la schimbările climatice, au prezentat instrumentele de finanțare existente, criteriile de eligibilitate la aplicarea pentru finanțare și formatul de aplicare.
Principalul rezultat scontat al atelierului constă în faptul că țările din PE au fost familiarizate cu cele mai bune practici privind gestionarea finanțelor climatice și bugetarea climatică în UE și la nivel mondial. Aceste practici vor fi adaptate la condițiile naționale a fiecărei țări, astfel ca să poată fi aplicate în mod eficient în bugetarea resurselor naționale pentru o dezvoltare durabilă cu emisii reduse de carbon.
MADRM, reprezentat în cadrul webinarului de Secția politici de aer și schimbări climatice și Oficiul schimbarea climei al Unității de implementare a proiectelor de mediu, a prezentat programul național, strategiile actuale de investiții pentru implementarea CND, barierele investiționale și starea actuală a cadrului național de finanțare a activităților în domeniul schimbărilor climatice.
De asemenea a fost menționat că, pentru Republica Moldova ca prim pas în monitorizarea și raportarea cheltuielilor legate de schimbările climatice, a fost propusă abordarea de marcare climatică a bugetului public național, care va permite monitorizarea acestor cheltuieli , precum și de a asigura progresul în domeniul schimbărilor climatice, în raport cu obiectivele de dezvoltare națională ale Republicii Moldova și angajamentele ei internaționale.
Cu un buget total de 8,8 milioane Euro, Proiectul EU4Climate, se desfășoară în perioada 2019-2022 în țările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina) și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse către anul 2050; (iii) consolidarea sistemelor naționale de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei; (v) integrarea dimensiunii de climă în documentele de politici sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea ghidurilor sectoriale pentru implementarea Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice; (vii) o mai bună planificare a adaptării la schimbările climatice.
