Asociațiile de business din țară au discutat pe platforma Agendei Naționale de Business (ANB-2022) cu implicarea IDIS Viitorul pe 31 martie 2022 teme importante legate de exportul de produse agricole, în special de cereale, în contextul crizei regionale. În consecință, au fost formulate constatările esențiale prezentate către prim-ministra Natalia Gavrilița.
- Moldova are o capacitate de export de 250.000 – 300.000 tone lunar de produse agricole
- Războiul din Ucraina a redus capacitatea noastră de export de 3 ori, până la 80.000 – 100.000 tone lunar și cu riscuri de reducere în continuare
- Moldova este nevoită în prezent să reorienteze 90% din fluxurile de export de mărfuri agricole.
- Moldova trebuie și poate prelua până la 2-3 milioane de tone anual, fluxuri de mărfuri din Ucraina.
Recomandări de politici formulate de participanții la ședință
- Prima măsură urgentă este pornirea Cheiurilor Temporare, care ar permite creșterea capacității de export cu până la 100.000 de tone lunar.
- Pe termen mediu este necesar de utilizat portul din Galați, România, ca punct logistic pentru mărfurile din Moldova.
- Pentru fluxurile mari de mărfuri cea mai ieftină soluție este crearea unui terminal marfar la Ungheni și organizarea transportului feroviar până în portul Constanța, România.
- E necesar de revitalizat prin privatizare sau dare în gestiune la privați, elevatoarele nefuncționale aflate în gestiunea CFM.
- În următorii 4 ani, aproape toate vagoanele cerealiere din Moldova nu vor mai avea dreptul să opereze în afara țării, din cauza expirării termenului de exploatare, iar pentru a preveni stoparea exporturilor prin intermediul CFM este extrem de important ca anul acesta Moldova să comande o mie de vagoane cerealiere, care vor fi livrate într-o perioadă de 12-18 luni.
Constatările și recomandările participanților la Agenda Națională de Business
Republica Moldova are o capacitate maximă de export a produselor agricole de 250.000 – 300.000 de tone lunar. După ani de zile de declin, în 2021 s-a reușit dublarea cantității de cereale transportate prin intermediul Căii Ferate a Moldovei, iar în 2022, până la începerea războiului, volumul produselor agricole transportate pe calea ferată s-a triplat față de anii precedenți. În prezent, conducerea CFM dă asigurări că prețul de transportare a cerealelor pe calea ferată nu se va scumpi. Până la începerea războiului din Ucraina, transportul de cereale asigura 30% din veniturile CFM.
Odată cu declanșarea războiului, această capacitate a scăzut de 3 ori până la 80.000 – 100.000 de tone lunar. În consecință, exporturile de cereale și produse agricole s-au redus enorm, din cauza lipsei unei soluții de transport. Iar această reducere poate provoca lipsa de lichidități la agricultori, element critic în condițiile începerii lucrărilor de primăvară. Portul Reni din Ucraina nu poate face față fluxului de mărfuri, în prezent, în port așteaptă să fie descărcate 280 vagoane cerealiere ale CFM. Totodată, există riscul ca accesul la portul Reni să fie limitat datorită solicitărilor sporite din partea agricultorilor din Ucraina, care acum sunt în căutarea soluțiilor de transport pentru mărfurile lor. În prezent, timpul de așteptare în vamă este de 3-4 zile, ceea ce crește considerabil costul de transportare a mărfii.
În aceste condiții, Moldova trebuie să reorienteze circa 90% din exporturile sale de mărfuri agricole. Totodată, statul trebuie să îi ajute și pe agricultorii din stânga Nistrului înregistrați în Moldova în transportarea și exportul de mărfuri agricole.
În Republica Moldova funcționează cea mai mare cooperativă agricolă din tot spațiul ex-sovietic, care gestionează terenuri agricole pe o suprafață de 135.000 de hectare. Asocierea lor permite simplificarea procedurilor logistice de organizare și realizare a exportului de produse agricole.
Ucraina, prin bazinul Mării Negre, comercializa anual 120 de milioane de tone de marfă, iar acum, după blocarea porturilor maritime, ucrainenii sunt în căutarea de căi alternative pentru operațiuni de export/import. Una dintre soluții poate deveni Moldvoa, care să asigure transportarea a 2-3 milioane de tone de produse din Ucraina, ceea ce reprezintă doar 2-3% din fluxul lor. Prin preluarea și gestionarea fluxurilor de mărfuri din Ucraina, Moldova nu ajută doar țara vecină, ci și sistemul nostru logistic. Creșterea capacităților de transport duce la scăderea costurilor, atât pentru agricultorii din Ucraina, cât și pentru cei din Moldova.
Agricultorii din stânga Nistrului se confruntă cu probleme duble din cauza obligației de a se supune dublei reglementări a autorităților din dreapta Nistrului și a administrației din stânga Nistrului. Suplimentar pentru ei a intervenit problema plăților de peste hotare, soluțiile tradiționale prin intermediul Federației Ruse sunt incerte, iar prin Moldova sunt îngreunate din cauza cursului de schimb dezavantajos aplicat de administrația din stânga Nistrului față de leul moldovenesc. Rata de schimb este de 80% față de rata oficială, ceea ce provoacă pierderi de 20% la tranzacțiile de export. Suplimentar, administrația din stânga Nistrului a introdus o taxă de stat la export de 100% din valoarea mărfii, cea ce face imposibile exporturile, chiar dacă stocurile sunt mult peste necesitățile de consum ale regiunii transnistrene. Agenții economici din stânga Nistrului întâmpină și dificultăți de ordin administrativ la perfectarea actelor de export în dreapta Nistrului. Astfel, pentru obținerea certificatelor ANSA, ei sunt nevoiți să parcurgă 400-700 km, pentru fiecare certificat.
În prezent, Calea Ferată a Moldovei se confruntă cu un deficit enorm de vagoane cerealiere, cererea fiind de 3 ori mai mare decât capacitatea CFM, fapt ce creează tensiuni în rândul agricultorilor. Însă și puținele vagoane existente nu vor mai putea opera în afara teritoriului Moldovei după 2024, din cauza expirării termenului de exploatare. Pentru a soluționa această problem, este imperativ ca în acest an Moldova să plaseze o comandă pentru cel puțin 1.000 de vagoane cerealiere, care vor fi gata de livrare într-un interval de 12-18 luni. Una dintre soluții este accesarea unui credit preferențial din Polonia cu implicarea Guvernului, CFM și a transportatorilor din Moldova. CFM propune ca proprietar al vagoanelor să fie companiile private, CFM având doar rol de oferire de servicii de transport. Este de menționat că CFM asigură transportarea a 20-25% din toate cerealele Moldovei destinate exporturilor.
Este imperativă intervenția imediată a Guvernului, pentru gestionarea crizei transportului mărfurilor agricole, care riscă să pună în pericol activitatea agricolă din 2022. Deschiderea de urgență a cheilor temporare - permise de legislația noastră încă din 2012 - ar permite creșterea capacității de export a Moldovei cu până la 100.000 de tone lunar, ceea ce ar compensa jumătate din scăderea provocată de război.
Pe termen mediu este necesar de demarat procedura de utilizare în comun a infrastructurii portuale din Galați, România, unde sunt circa 50 de cheiuri, iar agenții economici din Moldova, inclusiv cei asociați în cooperative agricole, pot lua în gestiune unul sau chiar mai multe cheiuri. Această soluție este bună pentru fluxurile medii de marfă.
Pentru fluxurile mari de marfă, de 3.000 de tone lotul, este necesar de înființat o nouă cale de transport între Ungheni și Constanța. Pentru asta, autoritățile statului trebuie - în parteneriat cu companiile private - în regim de urgență să construiască la Ungheni un terminal marfar, iar de acolo cu trenul să fie organizată transportarea mărfii în portul Constanța. În cazul formării garniturilor de 50 de vagoane cerealiere, această soluție logistică va deveni cea mai ieftină în Moldova. Tot prin acest nod logistic pot fi operate și fluxurile de mărfuri din Ucraina, fapt ce va permite reducerea de două ori a termenului de recuperare a investițiilor și reducerea costurilor de transportare a mărfurilor pentru agricultori.
Calea Ferată a Moldovei deține în propritate mai multe elevatoare, care în trecut erau utilizate pentru stocarea nutrețurilor combinate. Aceste elevatoare sunt nefuncționale, iar revitalizarea lor presupune privatizare sau darea în gestiunea companiilor private, deoarece gestiunea elevatoarelor nu este o activitate specifică CFM, care nu are nici fondurile necesare reparării sau întreținerii acestora. Întoarcerea în circuitul economic a elevatoarelor aflate în gestiunea CFM ar permite creșterea considerabilă a capacităților de transport și de exportare a mărfurilor agricole.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
