Sistemul de subvenționare se pare că a intrat într-un colaps din care pentru a ieși, autoritățile urmează să identifice surse financiare suplimentare, or pentru a achita datoriile acumulate față de agricultori, nici jumătate nu se poate plăti cu 1,7 miliarde de lei, alocați pentru Fondul Național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural în anul 2026. După finalizarea depunerii dosarelor la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în luna decembrie 2025, suma cumulativă a datoriilor pentru 2 ani depășea 4 miliarde de lei. Întârzierea alocării mijloacelor financiare pentru investițiile efectuate de către beneficiarii de subvenții de la stat, este explicată de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare prin deficitul bugetar mare al Republicii Moldova. Totuși secretarul de stat din cadrul MAIA, Vasile Șarban susține că subvențiile vor fi achitate, însă nu este clar, când și din ce surse financiare.
Problema neachitării subvențiilor post-investiționale este destul de anevoioasă, mai ales că a cauzat falimentarea unor agenți economici, executarea silită a multora până la instituirea moratoriului pe o perioadă de 12 luni pentru fermierii micro și mici care nu se află în procedură de faliment sau lichidare. Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, a solicitat Guvernului să prezinte de urgență un program structurat și transparent de achitare a datoriilor față de fermieri, însă deocamdată nu a primit niciun răspuns.
„Imediat cum a fost planificat Fondul de dezvoltare pentru 2026, destul de mic pentru achitarea datoriilor acumulate, căci urmează să fie distribuit pentru alte finanțări de dezvoltare a agriculturii, a apărut întrebarea, de unde se vor lua bani necesari să plătească acele datorii? Dacă nu se vor găsi metode de achitare a restanțelor respective, vor falimenta mulți agricultori, oare acest scop este urmărit ?! Dacă banii nu sunt disponibili integral, este nevoie de un program structurat și transparent care să indice cum și în ce termene vor fi achitate aceste subvenții. Fermierii au nevoie de predictibilitate, să știe cum să acționeze mai departe. Doar pentru anul 2024, datoria statului față de agricultori reprezintă 1,367 miliarde lei pentru subvențiile post-investiționale, desigur pentru anul curent, se mai adaugă alte miliarde investite de agricultori, care din păcate au ajuns într-o situație financiară precară. Atunci când au decis să investească, fermierii au contractat credite bancare, bazându-se pe faptul că subvențiile vor fi achitate la timp. În 2025, o mare parte dintre ei se confruntă cu executări silite din partea băncilor, tocmai pentru că aceste subvenții nu au fost distribuite, iar cel mai probabil, din aceste sume, urmau să fie achitate ultimele rate la bancă. Așa că în mare parte, din cauza neglijenței statului, mulți agenți economici, au ajuns într-un calvar financiar”, a declarat Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară.
Am formulat o solicitare în scris către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru a afla termenul și sursele financiare necesare pentru a achita datoriile subvențiilor post-investiționale, dar am și insistat telefonic, de câteva ori. Din motiv că nu am primit nici un răspuns până în prezent, am luat legătura cu Vasile Șarban, secretar de stat la MAIA.
„Din păcate, bugetul prevăzut pentru 2026 nu ne va permite achitarea acestor datorii acumulate, însă țin să vă comunic că imediat ce se vor identifica resursele financiare necesare, subvențiile vor fi achitate, sunt obligațiuni ale statului care vor fi onorate. Desigur că ne-am fi dorit să nu se întâmple așa, dar au existat numeroase provocări în anul 2025, la care Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a trebuit să găsească soluții instant și vorbim despre calamitățile naturale care au afectat agricultorii noștri, pe care trebuia să îi ajutăm. În primăvara anului 2025 au fost înghețurile târzii rar întâlnite, o dată la 50 de ani, dar și efectele secetei, care au cauzat pagube materiale grave agricultorilor. A fost nevoie de o politică de ajutorare a agricultorilor, pentru a oferi despăgubiri celor care au fost afectați de intemperii. A fost alocată suma de 100 de milioane de lei în baza Hotărârii de Guvern și ulterior încă 50 milioane pentru fermierii din 5 raioane care au avut de suferit în cazul culturilor de porumb și floarea- soarelui. De asemenea, au mai fost alocate încă 15 milioane pentru că în lista plantațiilor afectate nu erau incluse culturi precum părul, nucul, migdalul etc și în urma discuțiilor cu fermierii și cererilor recepționate la AIPA, s-a decis modificarea acelei HG. Urmează să fie redistribuite aceste mijloace financiare, pentru că au fost incluse în FNDAMR, dar trebuie să fie schimbat în alt fond ca să poată fi oferite agricultorilor. Ceea ce ține de subvențiile pentru acciza la motorină, acestea de 2 ani nu mai sunt acordate. Dar subvențiile promise de stat, vor fi plătite cât mai curând posibil, se caută parteneri strategici pentru a identifica suma necesară pentru a achita toate obligațiunile statului”, a subliniat Vasile Șarban, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
„În anul 2021, Fondul inițial de subvenționare în agricultură a fost în jur de 1,1 miliarde de lei, iar datoriile la plata subvențiilor pentru anul trecut au constituit peste un miliard de lei. În anul 2026, Fondul este planificat la 1,7 miliarde de lei, însă datoriile la achitarea subvențiilor pentru doi ani s-au ridicat la circa 4 miliarde de lei. Deci, în 5 ani, sprijinul agricultorilor s-a majorat doar cu aproape 55 %, dar datoriile au crescut de 4 ori. În așa mod, sistemul de subvenționare a ajuns într-un colaps financiar, când este nevoie de aproximativ 2,4 fonduri de subvenționare pentru achitarea datoriilor acumulate în perioada anilor 2024-2025. Și vorbim fără achitarea subvențiilor pe măsurile curente în anul 2026. În orice companie privată, orice manager care a admis o asemenea discrepanță imensă, demult ar fi fost concediat cu „волчий билет”. Nimeni nu ar fi angajat pe el nici măcar ca paznic la stână. La noi omul respectiv după 2,5 ani de management defectuos este mutat de la Ministerul agriculturii la alt minister cu gestionarea bugetului de câteva ori mai mare. Am multe întrebări în privința activității curente a Ministerului Agriculturii. Însă criza de proporție în finanțarea agriculturii a fost generată de domnul Vladimir Bolea și este clar, de rezolvat această criză, va fi foarte greu”, a menționat Alexandru Slusari, fostul vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova.
