Omenirea risipește alimente care reprezintă mai mult de 1 miliard de mese în fiecare zi. Aceasta în timp ce sute de milioane de persoane suferă de foame, iar risipa alimentară este și motorul schimbărilor climatice.
Omenirea a irosit 1,05 miliarde de tone metrice de alimente în 2022, ceea ce înseamnă că aproximativ o cincime din alimentele disponibile oamenilor au fost risipite de gospodării, restaurante și alte părți ale sectorului serviciilor alimentare și al comerțului cu amănuntul, scrie digi24.
Aceasta cifră se adaugă celor 13% din alimentele din lume pierdute în timpul transportului de la fermă la „furculiță”. În total, aproximativ o treime din toate alimentele sunt risipite în timpul procesului de producție.
O treime din populația lumii se confruntă cu insecuritatea alimentară
Aceste cifre privind deșeurile sunt deosebit de îngrijorătoare dacă se pun în balans cu constatările raportului conform cărora aproximativ o treime din populația lumii se confruntă cu insecuritatea alimentară și 783 de milioane de persoane sunt afectate de foame.
Statisticile uluitoare, publicate în Raportul privind indicele risipei de alimente 2024 din Programul ONU pentru Mediu (UNEP), ridică întrebări cu privire la capacitatea lumii de a distribui alimentele pe care le produce și evidențiază rolul risipei alimentare ca motor al schimbărilor climatice.
„Risipirea alimentelor este o tragedie globală. Milioane de oameni vor flămânzi astăzi, deoarece alimentele sunt risipite în întreaga lume. Nu numai că aceasta este o problemă majoră de dezvoltare, dar impactul unor astfel de deșeuri inutile cauzează costuri substanțiale pentru climă și natură”, spune directorul UNEP, Inger Andersen.
O persoană aruncă la gunoi în jur de 79 kg de alimente în fiecare an
Raportul a făcut distincția între „pierderea” de alimente, alimente aruncate la începutul lanțului de aprovizionare, de exemplu legumele care putrezesc pe câmp și carnea care se strică atunci când nu este refrigerată și „risipa” de alimente, alimente aruncate de gospodării, restaurante și magazine.
Te-ar putea interesa și: Expert: Moldovenii, printre cei mai risipitori de alimente din UE
Gospodăriile au irosit 631 de milioane de tone metrice de alimente în 2022 — 60% din total — în timp ce sectorul serviciilor alimentare a reprezentat 28% din deșeuri, iar comerțul cu amănuntul 12%.
O persoană obișnuită aruncă la gunoi 79 de kilograme de alimente în fiecare an, ceea ce înseamnă că cel puțin un miliard de mese sunt irosite în gospodării în fiecare zi, se arată în raport.
Chiar și aceste estimări sunt totuși mici, potrivit raportului. În timp ce colectarea datelor s-a îmbunătățit, ONU a criticat țările planetei pentru monitorizarea deficientă.
Risipa alimentară generează până la 10% din emisiile de gaze cu efect de seră
Doar 21 de țări au inclus pierderile și risipa de alimente în planurile lor naționale de climă, a spus acesta, în ciuda faptului că generează 8% până la 10% din emisiile globale de încălzire a planetei - de aproape cinci ori mai multe decât emisiile din sectorul aviației.
Deși impactul asupra climei al zborurilor care consumă gaz a fost bine acoperit, raportul sugerează că impactul problemei mai banale a risipei alimentare a fost trecut cu vederea.
Producția alimentară necesită o cantitate mare de resurse, necesită cantități uriașe de pământ și apă, iar sistemele alimentare sunt responsabile pentru aproximativ o treime din emisiile globale de încălzire a planetei.
Marea majoritate a deșeurilor alimentare ajung la groapa de gunoi, generând metan pe măsură ce se descompun. Un gaz cu efect de seră puternic, metanul are o putere de încălzire de aproximativ 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, în primii 20 de ani.
Risipirea alimentelor nu numai că alimentează schimbările climatice, dar pot fi exacerbate de acestea, se arată în raport. S-a descoperit că țările care se încălzesc rapid risipesc mai multe alimente decât cele cu climă mai rece, deoarece temperaturile mai ridicate fac mai dificilă depozitarea și transportul alimentelor înainte de a se strica.
Raportul mai spune că risipa alimentară nu este doar un fenomen al „bogaților”. Cantitatea de alimente risipite în țările cu venituri mari și medii diferă cu doar 7 kilograme de persoană în fiecare an.
