Utilizarea rațională a medicamentelor antimicrobiene este o temă de interes în Uniunea Europeană și este în atenția autorităților române, în scopul creșterii securității alimentare. Robert Chioveanu, președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a spus că „întărirea legislației privind circulația medicamentelor de uz veterinar, precum și promovarea utilizării rezonabile a antimicrobienelor la animale” este printre prioritățile mandatului său.
„Antibioticele de uz veterinar trebuie să fie prescrise și administrate numai de către entitatea profesională – medicii veterinari – care prin lege este abilitată să utilizeze și să manipuleze aceste medicamente și care trebuie să garanteze consumul de alimente sigure de către populație”, a declarat Chioveanu.
Adrian Balaban, președintele Asociației Medicilor Veterinari din Sectorul Suin și membru în Consiliul Director al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a afirmat că în fermele comerciale administrarea medicamentelor antimicrobiene se face sub stricta supraveghere a medicului veterinar, cu respectarea procedurilor legale, dar că problemele apar în exploatațiile nonprofesionale.
„Discutăm de o suprareglementare în exploatațiile comerciale și niciun fel de control pe cele nonprofesionale”. Adrian Balaban a mai precizat că „regulile minime de igienă previn îmbolnăvirea animalelor și folosireaanapoda a medicamentelor și antibioticelor”.
Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport, la sfârșitul anului trecut, în care arată că aproximativ două treimi din cantitatea totală de antimicrobiene utilizate în Uniunea Europeană este destinată animalelor de la care se obțin produse alimentare pentru consumul uman. Utilizarea necontrolată și exagerată de antibiotice provoacă rezistență la antimicrobiene atât în cazul animalelor, cât și al oamenilor, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că aceasta este o amenințare gravă la adresa sănătății și securității alimentare la nivel mondial.
„Aproape 40 % din impactul rezistenței la antimicrobiene asupra sănătății este cauzat de bacterii rezistente la antibiotice de ultimă linie (cum ar fi carbapenemul și colistina). Atunci când antibioticele de ultimă linie nu mai sunt eficace, tratarea pacienților infectați este dificilă și poate deveni imposibilă”, se precizează în raportul Curții, care a subliniat și faptul că antimicrobienele utilizate pentru tratarea bolilor care se pot transmite de la animale la oameni, cum ar fi campilobacterioza și salmoneloza, devin tot mai puțin eficiente.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, citat în raportul Curții Europene, a comunicat, pe baza datelor din anul 2015, că 33.000 de persoane mor în fiecare an în Uniunea Europeană, ca urmare a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la medicamente.
Utilizarea excesivă a antimicrobienelor accelerează rezistența oamenilor și a animalelor la aceste medicamente, iar un alt tip de antibiotic nu s-a mai descoperit de peste 30 de ani. „Nicio nouă clasă de antibiotice nu a mai devenit disponibilă din anii 1980. Această lipsă de medicamente noi este complicată de faptul că unele antibiotice existente, care sunt în continuare eficace, nu mai sunt comercializate pe scară largă de către producătorii de medicamente. Mai multe corporații mari și-au anunțat în ultimii ani retragerea din sectorul cercetării și dezvoltării de antibiotice”, pentru că fondurile necesare sunt foarte mari, scriu auditorii Curții de Conturi Europene.
Sumele necesare pentru introducerea pe piață a unui nou medicament pot ajunge până la un miliard de euro. Comisia Europeană intenționează ca până la începutul anului 2022 să adopte acte de punere în aplicare și acte delegate pentru a completa cadrul UE în domeniul utilizării antimicrobienelor.
