Vaderstad Tempo: Experimentul care a adus producții mai mari și costuri mai mici

Metoda a fost aplicată pe o suprafață de 40 ha, cu reducerea normei de semănat la 25–30% din nivelul standard. Surplusul de câteva kilograme de semințe rămase a fost utilizat pe 2 ha, unde s-a efectuat o a doua trecere cu semănătoarea, perpendicular pe prima direcție de semănat. Rezultatele obținute au fost următoarele: în varianta cu distanță de 45 cm între rânduri, producția a constituit circa 3,5 t/ha, iar pe parcela de 2 ha semănată încrucișat s-a înregistrat o recoltă de aproximativ 5 t/ha. 

Un rol esențial l-a avut semănătoarea prășitoare, transformată prin adaptări succesive într-un utilaj universal. „Am bătut la cap fabrica, le-am spus ce discuri ne-ar trebui și până la urmă au realizat niște discuri speciale pentru grâu, care nu existau. Acum putem spune că semănătoarea noastră e universală. Totul depinde de fermier, de cunoștințele lui și de cum știe să folosească utilajul”, povestește agricultorul. 

Succesul experimentului l-a încurajat să aplice tehnologia pe scară largă. Astfel, în toamnă, după soia drept premergător, a semănat 125 de hectare de grâu, la sfârșit de octombrie, integral în sistem perpendicular. Densitatea a fost redusă la circa 2,3–2,4 milioane boabe/ha (aprox. 85 kg de sămânță), cu 60% sub norma clasică. 

Primele observații arată că densitatea redusă și spațiul mai mare dintre plante permit o mai bună aerisire a culturii, reducând riscul bolilor și eliminând necesitatea tratamentelor fitosanitare multiple. Fiecare plantă are mai mult spațiu liber, se dezvoltă mai puternic, înfrățește mai bine și valorifică mai eficient resursele de sol și lumină. 

Semințe selectate pentru performanță 

Un alt element cheie a fost pregătirea seminței. Aceasta a fost selectată cu utilaje speciale care separă boabele după greutate și dimensiune, eliminându-le pe cele slabe sau cu defecte. Astfel, la semănat s-a folosit doar sămânța cea mai viguroasă, capabilă să ofere plante puternice și uniforme. 

Mai important, aceste rezultate au fost obținute fără utilizarea îngrășămintelor minerale și a pesticidelor, cu excepția unei singure erbicidări împotriva buruienilor.

„Suntem orientați spre o agricultură conservativă, regenerativă. Nu folosim pesticide și fertilizanți, iar în condițiile noastre o recoltă de 3–4 tone/ha înseamnă deja profit. Dacă la alții 7–8 tone abia acoperă costurile, noi la 6 tone/ha suntem pe plus”, a subliniat fermierul. 

Costuri reduse și profitabilitate ridicată: lecții din câmp 

Dacă în multe gospodării agricole costurile mari taie din profit, în ferma cu experimentul inovativ ecuația arată diferit.  

„În știința economică asta se numește rentabilitate. La noi, la grâu, avem o rentabilitate de 70–100%. Și cred că foarte puțini fermieri din Moldova pot spune același lucru”, afirmă el. 

Una dintre explicațiile acestei rentabilități ține de reducerea drastică a consumului de motorină. În timp ce fermierii care ară și discuiesc cheltuie aproximativ 60 de litri/ha, fermierul se limitează la 25 de litri/ha cu tot cu recoltare. În plus, lipsa fertilizanților și a pesticidelor scade cheltuielile totale până la 3.000 de lei/ha pe unele sole. Secretul stă în tehnologie și în rotația culturilor. 

Dincolo de inovațiile tehnice, fermierul privește agricultura printr-o filozofie clară: solul este cheia. „Un agricultor care nu se gândește prea mult hrănește planta. Dar cel care înțelege, hrănește solul. Toată filozofia no-till este orientată spre sol. Dacă uiți de el și te concentrezi doar pe plantă, solul te pedepsește și îți scoate banii din buzunar”, spune fermierul. 

De aceea, în loc să urmărească recolte record, fermierul pune accent pe sustenabilitate și pe reducerea inputurilor.

„Scopul final este excluderea completă a pesticidelor. Anul acesta rezultatele confirmă că suntem pe drumul drept, chiar dacă mai sunt detalii de perfecționat. Important este că tehnologia funcționează și ne asigură profit, nu doar producție”.