Lipsa de zăpadă afectează mult planurile agricultorilor pentru anul 2021. Întrucât aceasta apără semănăturile de îngheț și oferă umiditate plantelor, agricultorii spun că toate culturile de toamnă au rămas fără protecție și este atacată de dăunători, așa că volumul roadei, cel mai probabil, se va înjumătăți. Vremea deosebit de caldă și secetoasă din această iarnă este o amenințare, în special, pentru grâu, rapiță și alte culturi cerealiere. Și meteorologii nu au pronosticuri favorabile: probabilitatea să ningă suficient de mult pentru a acoperi dealurile este foarte mică, spun ei.
Agricultorul Sergiu Stefanco din Căușeni ne-a povestit că a semănat 190 de hectare de grâu, din care spera să recolteze cel puțin 1000 de tone. Dar această iarnă deosebit de caldă se pare că îi va spulbera toate planurile.
SERGIU STEFANCO, AGRICULTOR: „Să zic că ne așteptăm la recolte bune de grâu nu pot. Puțin probabil că o să avem recolte bune. Au fost până acum călduri, care s-au întins și iarna, grâul a început să se dezvolte și să facă boli, trebuia tratat cu funghicid”.
Bărbatul spune că înghețurile uscate, prognozate pentru zilele următoare i-ar putea afecta și o altă parte din culturi, așa că, acum, își pune speranța în ploile de primăvară.
SERGIU STEFANCO, AGRICULTOR: „Eu cred că, în cele mai bune condiții, ideal ar fi să avem, în martie, precipitații și am putea strânge recolta de 2-3 tone la hectar”.
Și Denis Barbărasă, agricultor din Hâncești, spune că a plantat 260 de hectare de grâu, dintre care o parte o fost deja distrusă. Din cauza căldurii din această iarnă, semănăturile au început să se dezvolte înainte de timp, așa că au fost afectate de boli.
DENIS BARBĂRASĂ, AGRICULTOR: „Nu va fi omăt, nu va fi roadă, asta e garantat. Deja avem probleme foarte mari cu musca, care a depus larve, avem viermi deja în grâu, care îl distruge”.
Întrucât consecințele secetei și a lipsei zăpezii sunt deja resimțite, acesta se gândește pentru anul viitor să încheie un contract cu o companie de asigurări din străinătate, întrucât cele din Moldova nu oferă condiții convenabile, mai spune bărbatul.
DENIS BARBĂRASĂ, AGRICULTOR: „Avem o pierdere de minim 25% deja. Să vedem cum va fi și primăvara. Dacă va fi cu înghețuri cald-rece, este chip să întoarcem grâul semănat”.
Nici meteorologii nu au un mesaj de încurajare pentru agricultori, întrucât un val de aer rece din zona arctică va pune stăpânire pe țară, la mijlocul acestei săptămâni, iar temperaturile vor scădea până la -15 grade Celsius, ceea ce poate fi periculos pentru culturile agricole.
GHENADIE ROȘCA, ȘEFUL DIRECȚIEI PROGNOZE METEOROLOGICE: „Fulguielile care vor avea loc vor fi până la 2-3 mm, dacă vorbim de stratul de zăpadă asta ar putea să fie maxim 1-2 cm. Asta va fi doar pe data de 15, după aceasta nu ne așteptăm la careva precipitații sub nicio formă”.
Într-o astfel de situație, există șanse ca roada să nu reziste la ger. Și asta pentru că, fără zăpadă, semănăturile nu au parte de protecție și nici de apă, iar când va veni vremea caldă, culturile nu vor avea umiditatea necesară asigurată.
BORIS BOINCEAN, DOCTOR HABILITAT ÎN ȘTIINȚE AGRICOLE: „El și-a pierdut gradul de călire, de rezistență la condițiile nefavorabile, a intrat în stres, așa cum și organismul uman”.
Totuși, recolta depinde și de cum va fi primăvara. Pentru că un eventual îngheț ar putea compromite toată roada.
BORIS BOINCEAN, DOCTOR HABILITAT ÎN ȘTIINȚE AGRICOLE: „Dacă o să fie zăpadă, gerul poate să fie și mai mare, nu-i problemă. Consecințele vor fi clare, când va începe vegetația. Să vedem în ce stare o să iasă grânele”.
Experții în prognoze meteo spun că, din an în an, iernile au tendința să devină din ce în ce mai calde, întrucât țara noastră cade sub influența unor cicloane mediteraniene calde.
GHENADIE ROȘCA, ȘEFUL DIRECȚIEI PROGNOZE METEOROLOGICE: „Suntem la periferia acestor cicloane. Din această cauză, sunt tot mai puține precipitații. La noi se atestă că iernile să fie mai calde și mai scurte”.
Anterior, Ministerul Agriculturii recomanda de mai multe ori agricultorilor să-și asigure terenurile agricole, pentru a-și putea recupera cheltuielile, în caz de pierderi majore. Însă, potrivit responsabililor, doar un procent dintre fermieri au terenurile agricole asigurate și asta pentru că, potrivit lor, companiile nu ar oferi despăgubirile pe care le promit.
