Importul în R. Moldova al materialului semincer pentru culturile de câmp
Hibrizii de floarea-soarelui și porumb înglobează practic tot bugetul de import al materialului semincier în R. Moldova, iar harta originilor se schimbă: Turcia urcă la floarea-soarelui, în timp ce semințele de rapiță rămân integral „vest-europeane”, susține expertul în agro-market Iurie Rija.
Hibrizii de floarea-soarelui și porumb înglobează practic tot bugetul de import al materialului semincier în R. Moldova, iar harta originilor se schimbă: Turcia urcă la floarea-soarelui, în timp ce semințele de rapiță rămân integral „vest-europeane”, susține expertul în agro-market Iurie Rija.
În medie, Republica Moldova aduce din import circa 3.500 — 4.000 de tone de semințe de porumb și 2.100 de tone de hibrizi de floarea-soarelui anual — de departe cele mai voluminoase două poziții. Urmează, la mare distanță, grâul (în jur de 880 — 1.000 de tone pe an, cu variații mari de la an la an), rapița (280 de tone) și orzul (120 de tone).
Specificul fiecărei culturi explică volumele de material semincier adus: la rapiță este importat integral, la floarea-soarelui se importă majoritar (deși există și companii care produc local), la porumb hibrizii sunt parțial importați și parțial produși local, iar la grâu și orz importul este doar parțial — fermierii își asigură în mare parte singuri sămânța pentru aceste culturi de pe propriile parcele.Valoarea achitată la import material semincier pentru cele 5 culturi de câmp de bază: grâu, orz, rapiță, porumb și floarea-soarelui, mii lei
Per ansamblu, pentru cele cinci culturi de câmp de bază — grâu, orz, rapiță, porumb și floarea-soarelui — Republica Moldova achită în jur de 1- 1,13 miliarde de lei în medie pe an. Doar în primele patru luni și jumătate ale anului 2026 (1 ianuarie – 15 mai) valoarea achiatată la import a atins deja 842 de milioane de lei. Floarea-soarelui și porumbul concentrează cea mai mare parte a sumelor.
Piața importului de material semincier este dominată de companiile tradiționale care distribuie inputuri. În perioada 1 ianuarie – 15 mai 2026, lider detașat a fost VADALEX-AGRO SRL, cu importuri de 197,6 milioane de lei, urmată de DIAZCHIM SRL (128,2 milioane lei) și BIOPROTECT SRL (110,3 milioane lei). Doar aceste trei companii au cumulat circa 436 de milioane de lei, adică aproape 52% din întreaga valoare importată în perioada respectivă. Pe pozițiile următoare se regăsesc IMEXAGRO SRL și AGROSTOC.
Originea materialului semincier diferă de la o cultură la alta. Grâul vine preponderent
România, completate ocazional de Ungaria și Franța. Orzul are ca surse principale România și Ucraina. Rapița este o cultură integral „vest-europeană”: Franța rămâne furnizorul de bază (188 de tone în 2025), urmată de Spania și Germania, fără surse din spațiul ex-sovietic. La porumb, aprovizionarea se sprijină pe vecinii din UE — România, Franța și Ungaria — cu o creștere evidentă a Ucrainei în 2025.
Cea mai spectaculoasă schimbare se observă însă la floarea-soarelui: Turcia a urcat de la 172 de tone în 2021 la 821 de tone în 2025 și conduce detașat și în 2026 (719 tone până la 15 mai), devansând Franța și împingând România pe un loc tot mai marginal. Practic, Turcia a devenit principalul furnizor de hibrizi de floarea-soarelui pentru fermierii moldoveni.
