De ce legumele din serele moldovenești nu ajung pe rafturile magazinelor UE

Legumele cultivate în serele din Moldova nu ajung în supermarketuri deoarece producătorii nu pot asigura cantități mari și nici nu fac față concurenței, pentru a le exporta pe piața europeană. Unii dintre ei aplică tehnologii moderne, cresc soiuri noi și spun că este cerere mare și pe piața locală, scrie Europa Liberă.

R. Moldova importă cantități mari de legume, deși este considerată o țară agrară, iar pe rafturile supermarketurilor aproape că nu poți găsi produse autohtone, în special în perioada rece a anului. Importurile de roșii, de exemplu, au fost în 2022 de 90 de ori mai mari decât exporturile. Legumele din magazine provin din țări în care creșterea legumelor în sere este o activitate răspândită și unde există infrastructura necesară pentru ca produsele să fie competitive pe piață.

Vladimir Păun crește castraveți, ardei și roșii în sere cu o suprafață de 0,8 hectare în satul Hăsnășenii Noi, Drochia. El vinde legume începând cu începutul lunii aprilie și până la sfârșitul toamnei, iar acum are doar roșii, cantitatea recoltată în acest an fiind de circa 80 de tone. Agricultorul a cultivat anterior legume și în câmp deschis, dar spune că, în acest caz, sunt riscuri mari, recolta poate fi distrusă de ploile cu grindină.

În serele de la Hăsnășenii Noi pot fi găsite hibrizi de roșii, soiuri din țările Uniunii Europene sau chiar din Japonia. Vladimir Păun spune că testează în fiecare an diferite soiuri, ca să le găsească pe cele mai rezistente la boli. „Ne uităm să fie tomatele și gustoase, pentru că lumea deja caută să fie și gustos, nu numai frumos”, susține legumicultorul.

Din 2019, de când a pornit această activitate, producătorul a investit circa 2 milioane de lei, bani împrumutați de la bănci și din subvențiile primite de la stat. Serele sunt izolate termic și sunt încălzite cu ajutorul unui cazan pe biomasă, ceea ce i-a redus din cheltuielile pentru energie. Legumicultorul irigă cu ajutorul unui sistem prin picurare și folosește o folie de mulcire, care nu permite ca apa să se evaporeze rapid și menține căldura în sol atunci când e frig, precum și plasă de umbrire, atunci când e prea cald și e prea mult soare.

Producția din aceste sere ajunge pe piețele angro din Bălți și Chișinău, unde intermediarii cumpără roșiile cu circa 20 de lei kilogramul. Întrebat de ce nu-și vinde legumele și în supermarketuri, Vladimir Păun spune că nu le poate furniza continuu și în cantități mari.

„Noi cât avem aici? O lună-două și s-a terminat. Acesta este un factor. Probabil, încă nu am ajuns la nivelul țărilor mai dezvoltate care cresc tomate. Trebuie să fie și un anumit calibru. Sunt mai mulți factori aici”, explică agricultorul.

R. Moldova a importat de 90 de ori mai multe roșii decât a exportat. Țara noastrî poate exporta în Uniunea Europeană 4.000 de tone de tomate fără a plăti taxe, însă niciun kilogram de roșii moldovenești nu a ajuns pe această piață în ultimul an. Și pentru exporturi sunt necesare cantități mari.

Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură oferă subvenții pentru mai multe tipuri de tehnologii și echipamente pentru construcția și dotarea serelor. În 2022, pentru compensarea acestor cheltuieli s-au alocat 5,8 milioane de lei, deși au fost depuse cereri pentru subvenții în valoare de 12,6 milioane de lei. Legumicultorii care vor să primească bani de la stat trebuie să dețină cel puțin 0,1 hectare. Subvențiile sunt acordate pentru 50% din costul modulelor de sere, materiale de acoperire și construcție sau de mulcire și pentru 30% din prețul echipamentelor utilizate la reconstrucția serelor și tunelelor. Suma maximă anuală pe care o poate obține solicitantul este de 2 milioane de lei.

⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!