Grâul și rapița de toamnă au trecut printr-o perioadă cu temperaturi scăzute și oscilații bruște, iar fermierii privesc cu îngrijorare spre următoarele săptămâni. Deși gerurile nu au fost extreme în toate regiunile, lipsa unui strat stabil de zăpadă și variațiile de temperatură pot influența starea culturilor. Expertul Boris Boincean spune că este prea devreme pentru concluzii dramatice. Situația diferă de la o zonă la alta, iar evaluarea reală va putea fi făcută abia după reluarea vegetației în primăvară.
Starea culturilor de toamnă diferă de la o regiune la alta, în funcție de cum au coincis temperaturile scăzute cu prezența sau lipsa zăpezii. În special, în perioadele în care s-au înregistrat temperature de -5 sau -6 grade, protecția oferită de un strat de câțiva centimetri de zăpadă a putut face diferența pentru plantele aflate în câmp.
„Sigur că situația diferă. Problema este că au fost temperaturi care au ajuns până la -5, -6 grade, depinde de acea perioadă, dacă atunci a fost zăpadă. Solul era cu un strat de zăpadă de aproximativ 5 cm sau nu. Grâul de toamnă suferă deja la temperaturi de -17 grade. Dar totuși, primăvara va trebui monitorizată neapărat, de luat probe de plante și de a verifica dacă ele sunt vii, dacă și-au păstrat vitalitatea lor. Metodica va fi publicată pe site-ul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp, dar și pe pagina ministerului, așa că gospodarii pot să se familiarizeze, să testeze, să verifice. Și în dependență de starea sau natura ei vor lua o decizie, dacă trebuie îndesite culturile sau nu, dar cred că nu o să ajungă la lucrul acesta”, a menționat Boris Boincean.
Chiar dacă plantele au trecut prin episoadele de ger fără pierderi vizibile, adevăratul test va fi perioada de tranziție către primăvară. În contextul schimbărilor climatice, oscilațiile bruște de temperatură pot deveni mai periculoase decât frigul constant din timpul iernii.
„Riscul abia acum începe, în primăvară. Vedeți ce se întâmplă cu încălzirea globală. Uitați ce extreme vin, de la -15, -17 până la +10. E bine că nu a început vegetația, grâul, rapița, dar în primăvară, atunci când va începe vegetația la culturile de toamnă va fi mai greu. Aceste fluctuații sunt foarte daunătoare. Vă amintesc, în 2003, când noi am rămas pe grâu de toamnă, nu l-am pierdut în iarnă, dar noi l-am pierdut în primavară, atunci când ziua se înregistrau +14, iar noaptea -14. Atunci ele pierd brusc nivelul de călire. Așa că, deocamdată e greu să facem concluzii definitive”, a afirmat agronomul.
La nivel regional, diferențele dintre zona de nord, centru și sud nu sunt, deocamdată, majore. Totuși, în unele raioane, semănatul a fost întârziat, iar suprafețele însămânțate nu au atins nivelul planificat, ceea ce poate influența structura culturilor în sezonul de primăvară.
„N-aș spune că diferența e mare. S-a întârziat cu semnănatul și la nord și la sud. Sunt unele raioane la nord unde s-a semănat numai o treime din suprafața de culturi de toamnă. De aceea, iată acum, primăvara e foarte important cum vom semăna, ce vom semăna, când vom semăna. Dar la moment, n-aș spune că pot să fac o diferență mare între nord și sud. Primăvara va clarifica situația.”
Pentru a avea un sezon agricol favorabil, fermierii și specialiștii își doresc o tranziție lentă și echilibrată dintre anotimpuri. O trecere bruscă de la temperaturi negative la valori ridicate poate afecta atât starea plantelor, cât și rezerva de apă din sol.
„E foarte important ca noi să trecem din iarnă în primăvară. Dar noi cu regret trecem din iarnă în vară sau din toamnă în vară. Fără să avem iarnă și primăvară, ceea ce s-a și întâmplat în ultimii ani. De aceea trebuie să sperăm că va fi o trecere treptată, nu bruscă. Să sperăm că acea zăpadă va pătrunde în sol, dar dacă se va topi brusc”, a menționat doctorul habilitat în științe agricole.
În această perioadă, una dintre cele mai importante decizii pentru fermieri este momentul aplicării fertilizanților. Graba poate reduce eficiența azotului și poate duce la pierderi, mai ales pe terenurile în pantă, unde există riscul spălării substanțelor nutritive.
„Dacă vorbim despre culturile de toamnă, aș ruga fermierii să nu se grăbească cu hrana suplimentară. Acum se începe acea perioadă când noaptea îngheață, ziua se dezgheață și ar fi bine să hrănească grâul de toamnă când pământul este înghețat. Există pericol ca din cauza că folosirea azotului va fi foarte mică, mai ales panta este în pericol, din cauza că va fi spălată substanța. De aceea, să așteptăm până când începe vegetația. Noi nu știm cum va fi primăvara, pentru că pot fi niște vibrații foarte mari, temperaturi, fluctuații foarte mari. De aceea trebuie să așteptăm până va începe vegetația și să hrănim grâul de toamnă doar la rădăcină. La fel și cu rapița”, a subliniat Boris Boincean.
Autor: Andreea Busuioc
