Guvernul Japoniei va oferi un credit preferențial Guvernului Republicii Moldova în valoare de circa 18,6 milioane de dolari pentru a facilita accesul agricultorilor la achiziționarea tehnicii agricole și a echipamentului post-recoltare. Am discutat cu Maxim Popov, șeful Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA), instituție care va gestiona suma oferită de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA), în cadrul proiectului de Modernizare a mașinilor și a echipamentului agricol (MAME) din Republica Moldova.
Dle Popov, cum va fi repartizat acest împrumut oferit de Guvernul Japoniei, care sunt condițiile de bază de care se va ține cont când va fi distribuită suma respectivă de bani ?
Creditul oferit de Guvernul Japoniei prin intermediul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA), va fi acordat pe o perioadă de 40 de ani și are o dobândă de numai 0,1, foarte avantajos. Eligibili pentru finanțare sunt producătorii agricoli din țara noastră, mai ales cei tineri care vor putea beneficia de tehnică cu un avans de doar 25%, nu tradiționalul de 50% cum se practica în cadrul fostei Unități de implementare (2KR). Producătorii vor putea să procure tractoare, combine, utilaje tractate, echipamente post-recoltare cum ar fi mașini de sortare, periere și împachetare, utilaje frigorifice, motostivuitoare. Condițiile acordului stipulează clar că banii oferiți vor fi debursați în 6 tranșe. Din prima și a treia tranșă, de circa 6 mln de dolari urmează să fie procurată tehnică agricolă japoneză, utilaje care vor fi importate din Japonia, în baza unor tendere, cum le numim noi. Facem un sondaj printre agricultori pentru a afla de ce tehnică au nevoie, iar aceste necesități le vom stipula în caietul de sarcini, ulterior vor fi anunțate casele de comerț din Japonia, unde se vor desfășura acele tendere. Restul banilor, adică circa 12 mln vor fi utilizați pentru al doilea tip de tehnică procurată pentru fermieri, de la dealerii locali, precum presupunea procedura clasică finanțată de programul 2 KR, evident că tehnica se va încadra într-o anumită listă de utilaje.
În această listă, se regăsesc și sistemele de irigare?
Sistemele de irigare din păcate nu au fost incluse în lista de pregătire a raportului pentru proiectul MAME. Dar în condițiile în care, în cadrul Parlamentului se vor vota modificările necesare, în special în urma discuțiilor noastre telefonice cu agricultorii, vom vedea câți din ei au menționat că au nevoie anume de sistemele de irigare. Din câte cunosc, dacă în jur de 40% în solicitările producătorilor agricoli vor fi menționate sistemele de irigare, atunci MADRM și ADMA vor face un demers către JICA să fie incluse și sistemele de irigare. Dar e prematur să spun la această etapă.
Există anumite modificări semnificative în cadrul acestui proiect, Dacă ne referim la precedentul 2 KR?
Până acum toți banii erau oferiți sub formă de grant care se întorceau în acel fond circulant, care de fapt este un cont bancar la care agricultorul își plătea rata, acel comision de 2% de monitorizare, dar acum banii aceștia sunt un credit care intră în Moldova, la niște condiții foarte avantajoase, de 0,1% pe o durată de 12 ani, perioada de grație pentru Guvern. JICA, finanțatorul ne-a îndemnat să trecem pe un procent de monitorizare de 3 % , care ar acoperi și riscurile, și dobânda să spunem așa. Aceasta ne obligă ca și fondul clasic 2 KR, dar și alte programe ale Agenției, inclusiv și cele de irigare, posibil, vom vedea, cele care se suprapun cu cel actual de finanțare a procurării tehnicii agricole, să le uniformizăm. La MAME, fermierul care cere mai mult de 500.000 lei, trebuie să prezinte și un plan de afaceri conform unor condiții elaborate de finanțatorul japonez, alte acte justificative precum că agricultorul nu are datorii la stat și alte documente. Dar și procentul de monitorizare, totuși e diferit, pe când acolo este de 2%, aici 3%. Și dobânda se ia în calcul, unul e grant, altul e credit. Pentru a le menține pe ambele programe competitive, e necesar să le aliniem la aceleași condiții, procentul de monitorizare probabil va fi unificat ca să fie la ambele la fel de atractive.
Dacă este să vorbim în cifre, care este volumul tehnicii procurate deja?
De când am preluat funcția de director la ADMA, am început să publicăm pe pagina de Facebook, la sfârșit de fiecare lună, câtă tehnică a fost oferită fermierilor, am sistematizat câte combine, sere, tractoare, pluguri, cultivatoare, semănătoare, mașini de erbicidat, tehnologii pentru sectorul horticol și altă tehnică agricolă au fost procurate. Valoarea contractelor semnate în perioada anilor 2018-2020 au fost în sumă de 750 milioane lei, au fost 1200 de beneficiari și procurate 1869 unități de tehnică agricolă. Avem beneficiari și noi, dar de regulă, cei care deja au beneficiat de suport din partea agenției, apelează de 2-4 ori, deja cunosc condițiile, au înțeles că suntem destul de flexibili. De fapt, numărul beneficiarilor este în continuă schimbare și este greu de calculat cu exactitate. De exemplu, în luna ianuarie 2021, am oferit 11 mln, iar în februarie numai 3 mln, în agricultură lucrurile sunt destul de imprevizibile.
Într-adevăr în agricultură totul este imprevizibil, inclusiv condițiile nefavorabile precum a fost seceta anul trecut. Au fost cumva scutiți de plata dobânzii fermierii în contextul anului destul de dificil 2020?
Am venit la ADMA în decembrie 2020, la finalul unui an destul de dificil pentru producătorii agricoli. Pot să vă spun că am reeșalonat 99% din ratele scadente pentru 2020, din cauza secetei, fermierii chiar nu au avut capacitate să achite ratele, astfel am ratat niște venituri de circa 120 mln lei.
Mulți producători agricoli încă nu cunosc despre acest instrument financiar, cum veți schimba această situație?
Îmi doresc să asigurăm transparența conducerii Agenției, deja lucrez cu echipa la acest aspect. Ne dorim să avem o vizibilitate mai bună, atât online, cât și fizic pentru a atrage cât mai mulți agricultori. Am venit la Agenție după ce am activat ca secretar de stat în cadrul MADRM, experiență pe care aș dori să o implementez aici. Ne-am dori ca Agenția să nu aștepte ca finanțatorul japonez să ne ofere banii, căci există alte programe internaționale precum EU4Environment, Global Environment Fund și alte organizații internaționale, care au resurse suficiente și de care fermierii noștri merită și vor putea beneficia. Un obiectiv al nostru este împădurirea fâșiilor de protecție a câmpurilor agricole, un lucru necesar în Moldova, urmează să identificăm resursa umană care să se axeze pe scrierea proiectelor ca să putem atrage finanțare și de acolo. Oportunități sunt multe, important să avem resurse umane care să se implice în această activitate. Și condițiile de aplicare au fost simplificate, acum pe site-ul nostru, adma.gov.md, fermierul descarcă cererea, o completează, o scanează, atașează ce acte sunt necesare și o expediază la noi prin email. Noi o examinăm într-un timp record, într-o zi, o aprobăm, îi pregătim procesul verbal, îl transmitem fermierului, în baza căruia el achită avansul și ulterior când el vine la noi să semneze contractul, aduce actele în original. Așa scutim din pierderea timpului, din deplasări, mai ales acum pe timp de pandemie. Ne propunem să fim mai accesibili pentru toți agricultorii din întreaga țară.
Un plan ambițios, vă dorim succes în toate proiectele în care intenționați să vă implicați!
Mulțumesc mult. Obiectivul meu general este ca ADMA să devină cel mai important jucător pe piața susținerii financiare a agricultorilor, actualmente oferim condiții mai bune ca la bancă, penalizări celor care întîrzie cu achitarea ratelor niciodată nu am aplicat, suntem loiali și flexibili, recurgem la proceduri judiciare numai în cazuri extreme, contractul e de doi ani, iar fermierul nu și-a onorat obligația nici peste 5 ani, atunci desigur vom căuta să soluționăm pe cale judiciară. Ne planificăm să deținem capacitățile necesare ca să oferim și consultanță de elaborare a planului de afaceri, parteade marketing și promovare a produselor agricole, de branding, pentru că anterior am activat în acest domeniu și am experiență personală, de asemenea și membrii echipei mele de la agenție. ADMA susține în prezent agricultura primară, însă producerea, livezile, produsele procesate nu sunt susținute ca să fie vândute, ca să participe la expoziții internaționale. Un alt detaliu pe care ne propunem să punem accent este digitalizarea, care este viitorul. Dacă e să ne amintim, prima digitalizare în agricultură au fost stațiile radio, apoi telefoanele mobile, acum GPS-ul, care monitorizează cât s-a lucrat, câtă motorină s-a consumat etc.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!
