Un posibil episod extrem de El Niño ar putea provoca un nou șoc pe piețele alimentare globale, cu efecte care s-ar putea resimți până în 2028. Fenomenul climatic amenință recoltele din mai multe regiuni ale lumii și ar putea amplifica presiunile inflaționiste. Economiștii avertizează că sistemul alimentar mondial riscă să fie afectat de două șocuri simultane: conflictele internaționale care împing prețurile materiilor prime și fenomenele meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice, relatează The Guardian.
El Niño apare atunci când modificările circulației atmosferice determină încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial central și estic, influențând tiparele meteorologice la nivel global.
Cercetătorii avertizează că episodul prognozat pentru perioada 2026-2027 ar putea avea o intensitate excepțională și ar putea deveni unul dintre cele mai puternice evenimente de acest tip înregistrate vreodată.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a Statelor Unite (NOAA) a anunțat că încălzirea apelor Pacificului este deja vizibilă și estimează o probabilitate de 63% ca temperaturile oceanului să depășească cu peste două grade Celsius nivelul normal spre sfârșitul anului.
El Niño pune în pericol producția agricolă mondială
Secetele, inundațiile și schimbările regimului de precipitații ar putea reduce producția unor culturi importante și ar putea afecta aprovizionarea globală cu alimente.

Analiștii Goldman Sachs estimează că un El Niño puternic ar putea duce la o creștere de 15,8% a prețurilor globale ale produselor agricole de bază. În țările europene care folosesc moneda euro, efectul asupra consumatorilor ar putea însemna o creștere de aproximativ 1,3% a prețurilor alimentelor.
Efectele complete ale fenomenului nu vor fi resimțite imediat. Din cauza ciclurilor agricole și a timpului necesar pentru ca schimbările meteorologice să se reflecte în producție, distribuție și prețurile de pe piață, impactul ar putea deveni vizibil abia în a doua jumătate a anului 2028.
Unele regiuni lovite de secetă, altele de inundații
Specialiștii atrag atenția că El Niño nu produce aceleași efecte peste tot. Unele regiuni ar putea beneficia de condiții meteorologice favorabile, în timp ce altele ar putea suferi pierderi importante.
Sudul Africii și nordul Americii de Sud sunt expuse unui risc crescut de secetă, în timp ce sudul Braziliei, Argentina, Paraguay și Uruguay ar putea fi afectate de precipitații abundente și inundații.
Țările cu venituri reduse sunt considerate cele mai vulnerabile, deoarece au mai puține resurse pentru a compensa creșterea prețurilor și eventualele lipsuri alimentare.
Primele efecte sunt deja urmărite în unele regiuni. În India, anumite zone au înregistrat un sezon musonic mai secetos, cu precipitații mult sub media obișnuită, ceea ce ar putea afecta producția de grâu, orez și trestie de zahăr.
În America de Nord, efectele El Niño sunt resimțite cel mai puternic în timpul iernii. În Europa, influența directă asupra vremii este mai greu de anticipat, însă analiștii spun că principalul canal de transmitere ar putea fi creșterea prețurilor globale la alimente.
Europa a fost afectată în această vară de două valuri de căldură intense, însoțite de temperaturi record în mai multe regiuni. Potrivit oamenilor de știință, aceste fenomene sunt un semn al schimbărilor climatice, care vor continua să evolueze și să intensifice perioadele de căldură extremă.
Citește aici: Temperaturi record în Europa: un semnal al schimbărilor climatice
Prognozele pentru verile următoare sunt și mai îngrijorătoare. În acest an, Europa se confruntă cu unul dintre cele mai severe valuri de căldură din istorie, marcat de temperaturi record în mai multe regiuni. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că, pe fondul schimbărilor climatice, verile din următorii ani ar putea deveni tot mai fierbinți, iar perioadele de căldură extremă tot mai frecvente și intense.
Cafeaua, cacaoa și uleiul de palmier, printre produsele vulnerabile
Schimbările climatice asociate fenomenului ar putea afecta și culturi importante pentru economia mondială.
Seceta din Asia de Sud-Est ar putea reduce producția de ulei de palmier, folosit pe scară largă în industria alimentară. De asemenea, culturile de cafea și cacao ar putea fi afectate de modificările de temperatură și precipitații.
Temperaturile mai ridicate și umiditatea crescută ar putea favoriza răspândirea bolilor agricole, reducând recoltele în anii următori.
Pierderi de sute de miliarde de dolari
Un posibil nou val de inflație provoacă îngrijorare și în rândul băncilor centrale, care se tem că scumpirea alimentelor ar putea menține dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă.
Evoluția finală a prețurilor va depinde de politicile adoptate de fiecare țară, de măsurile de protecție, de cererea de pe piață și de strategiile comercianților.
Banca italiană UniCredit estimează că, într-un scenariu extrem, un El Niño sever ar putea reduce producția agricolă globală cu 14,3%, echivalentul unor pierderi de aproximativ 342 de miliarde de dolari.
„Creșterile de preț ar putea varia între 10% și 50% pentru principalele produse agricole, iar culturile cele mai vulnerabile — precum orezul, uleiul de palmier, zahărul și cafeaua — ar putea înregistra scumpiri de 50%-100% sau chiar mai mari”, avertizează banca.
Dacă prognozele privind intensitatea fenomenului se confirmă, El Niño ar putea deveni unul dintre factorii importanți care vor influența prețurile alimentelor și economia mondială în următorii ani.
În fața acestor riscuri, cercetătorii caută soluții pentru adaptarea agriculturii la noile condiții climatice. Potrivit academicianului Boris Boincean, șeful Secției Sisteme Agrotehnice a CNCPS, efectele temperaturilor extreme asupra plantelor sunt complexe și nu pot fi combătute prin măsuri de moment. El susține că soluțiile pe termen lung depind de modul în care este gestionat solul, deoarece degradarea acestuia amplifică impactul secetei și al temperaturilor ridicate.
Citește aici: Epocă nouă în agricultură: sol sănătos și culturi rezistente la caniculă
Potrivit The Guardian, episoadele puternice de El Niño au afectat agricultura mondială și în trecut, provocând pierderi importante pentru producția alimentară. Unul dintre cele mai severe evenimente cunoscute, produs în urmă cu mai bine de un secol, a provocat secete devastatoare în China, sudul Africii, Brazilia, Egipt și India. În India, criza alimentară din perioada 1876-1878, agravată de politicile coloniale, a dus la moartea a peste 6 milioane de oameni.
Episoadele El Niño din 1981-1982, 1996-1997, 2015-2016 și 2023-2024 s-au numărat printre cele mai intense înregistrate până acum. Prognozele actuale indică însă faptul că ciclul 2026-2027 ar putea fi și mai puternic, sporind riscul ca secetele și inundațiile să afecteze recoltele și aprovizionarea alimentară la nivel mondial.