Inițiativa de digitalizare a fost susținută în cadrul proiectului PNUD „Piețe reziliente și incluzive în Moldova”, finanțat de Guvernul Elveției.
În Moldova, ciparea a fost inițial introdusă voluntar pentru animalele scumpe de companie, datorită riscurilor legate de furturi. Ce ține de animalele producătoare de lapte și carne, unul dintre cele mai importante avantaje ale cipării animalelor este trasabilitatea, un proces care permite evidența strictă a fiecărui exemplar, de la naștere până la sacrificare.
Această practică a devenit crucială în contextul unor crize sanitare, precum encefalopatia spongiformă bovină sau boala vacii nebune, când verificarea rapidă a originii și istoricului unui animal putea preveni răspândirea bolii. Mai mult de atât, trasabilitatea permite identificarea sursei problemelor în cazul produselor neconforme, oferind consumatorilor încredere că problema va fi rapid identificată și soluționată.
În Uniunea Europeană, trasabilitatea animalelor este o cerință de bază pentru protecția consumatorilor și prevenirea bolilor. De exemplu, în Franța, sistemele avansate de identificare permit transferul informațiilor din crotaliul animalului pe eticheta produselor finale, cum ar fi carcasele din abatoare regionale. Astfel, se pot obține date despre vârsta, starea de sănătate și istoricul genetic al animalului, inclusiv vaccinările și tratamentul aplicat în caz de boli.
„Ca și consumatori, este important să avem încredere că, atunci când apar dubii legate de calitatea unui produs, este absolut firesc să cerem mai multe informații despre originea acestuia. Avem familii, copii, iar sănătatea este o prioritate, de aceea trebuie să manifestăm mai multă inițiativă civică și să ne revendicăm dreptul de a avea acces la produse alimentare sigure și de calitate. Ciparea animalelor reprezintă o verigă esențială în acest lanț și vine la pachet cu asumarea responsabilității de către producător, procesator, agențiile de verificare a calității și, nu în ultimul rând, consumatorul. Și consumatorul are obligația morală de a reacționa atunci când are îndoieli cu privire la produsul pe care îl pune pe masa familiei”, spune Oleg Mașner, expert în zootehnie, consultant PNUD.
Trasabilitatea produselor de origine animală este esențială pentru accesarea piețelor europene, deoarece fiecare transport este înregistrat în baza de date comună a UE, și poate fi urmărit pe întregul lanț de distribuție, iar fiecare lot de marfă poate fi monitorizat în detaliu.
„Totuși, în viitorul apropiat, ne propunem să modificăm legea pentru a include și crotalii cu cipuri sau cipurile subcutanate ca metodă oficială de identificare. Cipurile sunt mai ușor de citit, mai estetice și deja utilizate de mulți fermieri, însă nu sunt încă recunoscute oficial. Curând, aceștia vor putea alege între cele două metode, în funcție de preferințele lor. Atât crotaliile cu cipuri, cipurile subcutanate, cât și dispozitivele de citire sunt subvenționate”, explică Valentin Roșca, șef al Direcţiei politici în sectorul zootehnic, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
În viitorul apropiat, fermele din Republica Moldova care vor folosi astfel de baze de date urmează să obțină și subvenții adiționale, fermierii fiind motivați nu doar prin avantajele directe ale digitalizării — cum ar fi creșterea productivității și reducerea cheltuielilor neproductive — dar și prin sprijin financiar concret.
