În februarie-martie anul curent, cinci asociații profesionale din domeniul produse de origine animală au format un grup de experți pentru a elabora propuneri destinate autorităților privind reformarea sistemului TVA-ul în sectorul agroalimentar. Acest grup a înaintat mai multe demersuri în adresa autorităților statului utilizând mai multe mecanisme si platforme de discuție pentru a sensibiliza impactul negativ asupra dezvoltării subsectorului produse de origine animala. Discuțiile au continuat în Parlament cu Președintele Comisia economie, buget și finanțe, secretarii de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Tema principală a dialogului a fost necesitatea stabilirii cotei unice reduse (12%) și echilibrate pentru toate produsele din lanțul de producție agroalimentară, de la furcă la furculiță. Discuțiile dintre producători și funcționarii de stat au fost dificile, dar în general constructive. Cu toate acestea, până în prezent, autoritățile nu au întreprins nicio acțiune concretă în ceea ce privește reforma TVA pentru produsele agroalimentare.
În Proiectul Politicii Bugetar Fiscale pentru anul 2025, propus de Ministerul Finanțelor, nu sunt prevăzute modificări în ceea ce privește Taxa TVA pentru produse alimentare. În cadrul procesului de dezbatere publică a proiectului, care s-a încheiat săptămâna trecută, propuneri pentru reformarea sistemului TVA au fost înaintate nu doar de asociațiile menționate anterior, ci și de Asociația Businessului European (EBA), în special, reducerea TVA-ului pentru carne și ouă de pasăre de la 20% la 8%.
Cu toate acestea, există îndoieli întemeiate că structurile de stat responsabile de formarea politicii bugetar fiscale vor lua în considerare vocea reprezentanților sectorului agroalimentar și o vor percepe ca pe o îndrumare pentru acțiune în viitor.
Potrivit reprezentanților asociațiilor de profil, în răspunsul la solicitarea lor, Ministerul Finanțelor i-a informat în scris că procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu directivele UE în ceea ce privește politica unică în domeniul TVA este planificat pentru decembrie 2027.
Situația pare, cel puțin, ciudată, având în vedere că, conform Acordului de Asociere RM-UE (DCFTA), R. Moldova și-a asumat legal obligația de a alinia legislația națională privind TVA-ul cu Directiva UE 2006/112/CE (anexa VI, capitolul 8 – impozitare) într-un termen de cinci ani.
Acest termen a expirat de 2 ori deja. Diferența semnificativă dintre modelele de calcul și colectare, precum și ratele TVA pentru produsele agroalimentare în RM și în țările Uniunii Europene, va deveni evidentă în cadrul „screening-ului” legislației naționale în procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Anterior, agroexpert.md a subliniat că în majoritatea țărilor europene, inclusiv în cele mai bogate, TVA-ul pentru majoritatea produselor agroalimentare este sub 10%. De exemplu, în România este de 9%, în Slovenia de 9,5%, iar în Austria de 10%. În aceste state, cheltuielile pentru alimente reprezintă între 10 și 15% din bugetul cetățenilor. În schimb, cetățenii din Moldova cheltuiesc în medie nu mai puțin de 40% din venit pentru alimente. Mai mult, pentru produse precum carne, ouă, brânzeturi, unt, și alte produse similare, consumatorii din Moldova plătesc un TVA de 20%. Este momentul ca această țară să înceapă acum reformarea sistemului TVA în direcția unei mai mari prietenii față de consumatorii de alimente, fără a mai aștepta sfârșitul anului 2027?
Recent, reprezentanții Ministerului Finanțelor au remarcat o scădere semnificativă a încasărilor fiscale în 2024, inclusiv prin intermediul colectării TVA-ului. Aceasta indică în mod clar o continuare a diminuării capacității de plată a populației și a reducerii consumului, în special al produselor alimentare de „lux” cu TVA ridicat.
Este o situație destul de îngrijorătoare sau încă suportabilă - acest lucru va fi apreciat de către alegător la alegerile viitoare. Poate nu în funcție de rezultatele efective ale alegerilor, ci mai degrabă prin atmosferă tensionată de protest din procesul electoral. În acest context, merită să amintim că în țările din sudul Europei au loc periodic proteste stradale, cunoscute sub numele de „revoltele cu oale”, când consumatorii-alegători furioși bat în oalele goale pentru a-și face auzită vocea și pentru a preveni luarea deciziilor în birourile Demnitarilor.
Pentru Industria cărnii și cea a laptelui din Moldova, a căror stabilitate depinde aproape în întregime de bunăstarea consumatorului local și de condițiile pieței interne, ultimii ani au adus vremuri grele. Crizele energetice și logistice, pesta porcină africană, pandemia și conflictele au fost doar câteva dintre cauzele acestei situații dificile. Deși TVA-ul ridicat și fluctuant pe întregul lanț de producție nu a fost factorul principal care a afectat industria alimentară din Moldova, amenință să devină crucială în lipsa unor schimbări.
Pe de altă parte, este important să menționăm că conducerea MAIA menționează constant prioritatea acordată sectorului local de creștere a numărului de animalele în noua politică agrară a Republicii Moldova. Această prioritate se reflectă prin acordarea de credite și subvenții suplimentare din buget per cap de animal, pentru fiecare kilogram de lapte livrat pentru prelucrare și asigurarea cu produse lactate.
În opinia directorului executiv al Asociației „Lapte” Producătorilor și Procesatorilor de Lapte, Carolinei Linte, o analiză coerentă a eficienței investițiilor în sectorul respectiv lipsește în continuare. Mai grav, finanțarea avantajoasă pentru producția de materii prime de origine animală nu s-a reflectat într-o scădere a prețurilor pentru produsele alimentare de acest tip destinate consumatorilor. În plus, TVA-ul de 20% ridică semnificativ prețurile pentru consumatorii locali la produsele lactate cu valoarea adăugată. Care cu adevărat ar putea extinde portofoliu de brânzeturi maturate pe rafturile din rețele.
Un alt beneficiu promis producătorilor moldoveni din sectorul zootehnic este accesul liber pe piața Uniunii Europene. În acest an, unii producători, în special cei de ouă și carne de pasăre, au primit asigurări pentru export. Cu toate acestea, până în prezent, exportul semnificativ al acestor produse pe piața europeană pare să fie încă departe de a deveni o realitate.
Cu toate acestea, pe piața din Moldova circulă de mult timp și activ produse alimentare, atât din Uniunea Europeană, cât și din țările CSI (în ciuda faptului că Moldova a reziliat multe acorduri în cadrul blocului CSI). De asemenea, sunt cantități foarte mari de importuri din Ucraina, Belarus și Rusia. Produsele ucrainene, belaruse și rusești sunt adesea prezente în rețelele locale de supermarketuri nu mai scumpe, ci chiar mai ieftine decât produsele similare moldovenești.
În același timp, ele rareori corespund integral legislației alimentare Naționale ajustate la acquis-ul UE, în special în ceea ce privește marcajul/etichetarea și standardele de calitate aplicate. Se pare că este mai important faptul că, datorită prețurilor mici, unele produse importate înlocuiesc eficient produsele locale pe rafturile magazinelor și satisfac cererea consumatorilor moldoveni cu produse alimentare cu buget redus.
În același timp, politicile de dezvoltare ale Republicii Moldova continuă să mențină o taxa TVA fragmentată și ridicată pentru produsele alimentare de primă necesitate și de consum zilnic.
Într-o astfel de situație, conform declarațiilor Angelei Șestakovski, expert financiar din cadrul patronatului PIIPC, cel puțin unii producători vor fi nevoiți nu doar să reducă volumul producției, ci și să modifice rețeta tradițională a produselor din carne - înlocuind ingrediente scumpe cu altele mai accesibile.
Este evident, că o astfel de măsură va afecta negativ calitatea și imaginea produselor agroalimentare și implicit, competitivitatea pe piețele internaționale. Cu toate acestea, problema costurilor ridicate nu poate fi rezolvată în alt mod. Singura soluție ar fi ca autoritățile să implementeze rapid reforme în sistemul de TVA pentru produsele agroalimentare și să ia în considerare o reducere a acestui impozit (TVA) în beneficiul consumatorului din Republica Moldova, o națiune cu o demografie în scădere și îmbătrânită. O relaxare a politicii bugetar fiscal ar oferi o încurajare pentru industria de procesare după atâtea crize consecutive, iar menținerea și diminuarea prețurilor la produsele alimentare va genera o creștere a consumului și a capacității de producere a întreprinderilor.
„Această activitate este implementată de către Asociația Patronatul Întreprinderilor Industriei Prelucrătoare de Carne (PÎIPC) și susținută strategic de către Centrul Internațional pentru Antreprenoriat Privat (CIPE)”.
