Articole

Măsuri post-afectare de ploi torenţiale şi inundaţii ale plantaţiilor legumicole

Experţii sugerează cultivarea legumelor pe terenurile cu grad înalt de fertilitate, cu textură ușoară (nisipo-lutoasă), strat arabil profund, structură granulometrică, bine permeabile pentru apă și aer, cu posibilitate de exploatare intensivă în tot timpul anului. Caracteristicile enumerate sunt cel mai des supuse efectului distrugător al ploilor torenţiale şi inundaţiilor.

Este de preferat totuşi la amplasarea plantaţiilor legumicole terenurile plane sau cu o ușoară pantă (până la 1,5°) spre sud, sud-vest, sud-est, important nesupuse inundaţiilor, asigurate cu sursă sigură de apă pentru irigare, cu nivelul apelor freatice la o adâncime mai mare de 2 m.

În caz dacă plantaţiile au fost afectate de ploi torenţiale şi inundaţii, primordial este evaluarea gradului de afectare şi a pagubelor, adresarea la Comisia raională de evaluare a prejudiciilor cauzate de calamităţile naturale şi a asigurătorului pentru constatare şi restituirea ulterioară a prejudiciilor. Următorii paşi pot fi întreprinşi în caz dacă plantaţiile nu au fost timp îndelungat acoperite cu apă (până la 48 ore) şi plantele nu au fost spălate sau acoperite totalmente cu noroi.

1. Recuperarea îngrăşămintelor de azot şi potasiu levigate

În cazul ploilor torenţiale din stratul superficial de sol se spală intens azotul şi potasiul, astfel plantele pot încetini din creştere. Timp de 3–5 zile, trebuie de urmărit dezvoltarea culturilor, inclusiv prin smulgerea unor plante se poate stabili dacă nu s-au asfixiat rădăcinile, dacă culturile au fost acoperite cu apă sau înnămolite mai mult de 48 ore. Dacă sistemul radicular este viabil, trebuie de aplicat urgent îngrăşăminte cu azot şi potasiu fie radicular (dacă solul s-a uscat – îngrășăminte preferate de azot pe bază de amoniu) sau foliar (în acest caz sistemul radicular va fi mai puţin afectat de bolile sistemului radicular). Dacă solurile rămân ude pentru perioade lungi de timp, fapt care inhibă utilizarea fertirigării, se cere de aplicat fertilizarea doar foliară cu azotatul de potasiu sub formă de spray foliar. Vârsta culturii și planurile pentru fertilizarea viitoare ar trebui să dicteze rata îngrășământului cu azot aplicat. O rată bună de recuperare a azotului pentru majoritatea culturilor în săptămâna următoare (după 6–7 zile de la zvântarea solului) ar fi de 8–10 kg/ha de nitrat de potasiu (13 : 46), aplicat prin fertirigare la o normă de udare de cca 25–30 m3 /ha. Nitratul de potasiu este preferat în special pentru cultivarea plantelor în sol salin, conţin mai mult NO3 - dar mai puţin NH4 + . Nitratul de potasiu reduce absorbţia clorurilor și nitraţilor care sunt consideraţi antagoniști ai potasiului, în acest sens are loc o reducere a stresului acut. Cantitatea maximă admisă de nitrat de potasiu aplicat la o fertirigare nu ar trebui să depăşească 1–1,5 g/l de apă, sau de maxim 8–10 kg/ha aplicat la o fertirigare de cca 25–30 m3 /ha o dată la 10 zile.

2. Recuperarea plantaţiei sau transplantarea plantelor

Dacă solurile au rămas în apă mai puţin de 48 de ore, cele mai multe culturi şi plantaţii de legume se vor recupera. Cu cât stagnarea apelor este mai lungă de 48 ore, cu atât sunt mai mari șansele ca rădăcinile să piară din cauza lipsei de oxigen din sol. Pe solurile înnămolite slab şi relativ plantele ar trebui să se refacă în termen de 3–10 zile după scurgerea apei de pe câmp. Pe măsură ce câmpurile se usucă și echipamentele pot fi readuse în câmp, cultivarea ușoară sau prăşitul în jurul plantelor tinere poate ajuta la readucerea aerului în sol. În cazul înnămolirii medii se poate executa transplantarea plantelor pe teren neinundat. În cazul în care culturile au fost compromise (inundate mai mult de 3 zile şi puternic înnămolite) și replantarea imediată nu este posibilă, o cultură de acoperire pe termen scurt, cum ar fi hrișca sau mazărea, care poate fi semănată și cosită în 5–6 săptămâni poate fi o opţiune bună pentru a asigura acoperirea solului pe termen scurt.

3. Observarea semnelor fiziologice de afectare parţială a organelor plantelor post-inundare

De obicei, primele semne de afectare se observă imediat, la flori, frunze sau fructe cu pete care apar la cea mai mică apăsare – simptome ale stresului suprahidratării organelor şi ţesuturilor plantelor; – culturile rădăcinoase pot prezenta zone cu celule moarte care apar ca zone întunecate, în acest caz, de exemplu, dacă rădăcina principală a morcovului este compromisă, se vor forma rădăcini fibroase secundare care nu sunt comercializabile; – o incidenţă mai mare a putregaiului rădăcinii, tulpinilor şi fructelor (Phytophthora ssp.) pentru culturile timpurii de tomate, ardei sau a putregaiului alb al tulpinii și fructelor (Sclerotinia sclerotiorum) la castraveţi şi pepenele galben. Putregaiurile, ca simptome, apar când există o lipsă de calciu în plantă. În timpul inundaţiilor, rădăcinile se opresc și nu mai consumă apă sau substanţe nutritive, în rezultat apar aceste simptome.

4.Avertizarea apariţiei bolilor

Condiţiile umede favorizează apariţia bolilor. Putregaiurile ca Phytophthora ssp., Alternaria ssp., Botrytis ssp. şi Pythium ssp. se dezvoltă în condiţii de sol umed. Fructele de culturi solanacee sau cucurbitacee cu aspect înmuiat şi cu faze incipiente a putregaiurilor enumerate se colectează manual şi se îndepărtează din câmp. Se aplică tratamente profilactice cu produse cuprice admise la culturile legumicole şi în dozele recomandate.

5. Îmbunătăţirea drenării apei pe câmpuri

Cultivatorii ar trebui să ia în considerare orientarea rândurilor și să deschidă canale de drenaj la capetele rândurilor, care ar ajuta evacuarea rapidă a apelor stagnante prin gravitaţia naturală. La culturile cultivate în biloane şi mulcite cu polietilenă, se va ridica un capăt al peliculei, astfel ca să se asigure şi evacuarea rapidă a apelor, dar şi aerarea la rădăcini. Folosirea cultivatoarelor cu organe de lucru săgeţi şi de tip cârtiţă între spaţiile dintre rânduri favorizează ruperea straturilor compactate de sol şi asigură îmbunătăţirea infiltrării apei în sol şi aerarea acestuia.

Sursa: Bunele practici în legumicultură în contextul schimbărilor climaterice. Autori: Tatiana NOVAC, doctor în știinţe agricole. Anatolie FALA, doctor în știinţe biologice. Asea TIMUŞ, doctor în știinţe agricole. Vladimir CONOVALI, doctor în știinţe agricole. Eugeniu ŢURCAN, magistru în agricultură.

Urmărește știrile Agroexpert ->pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!

Источник: ucipifad.md

⚡️ Следите за новостями Agroexpert в ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!