Republica Moldova conduce încă un top ruşinos - are cele mai poluate râuri din Europa. Din cele peste 3.000 de ape curgătoare, niciuna nu are apă curată. Sunt sunt clasificate chiar de autorităţi ca foarte poluate. Şi asta pentru că din 900 de localităţi, doar 40 au staţii de epurare cu adevărat eficiente, transmite Știri.md cu referire la tvr.md.
Avem râurile din apă de la canalizare, iar fermierii îşi irigă culturile chiar sub privirile celor responsabili.
Oamenii se plâng că le mor animalele după ce au băut apă din albiile infectate. Urmăriţi o radiografie a râurilor realizată de reporterul TVR Moldova, Sabina Hirianov în parteneriat cu Centrul Naţional pentru Mediu.
„Transformăm râurile noastre în apă de canalizare. Nu mai există apă de calitate. Avem foarte puţină apă şi foarte poluată. De ce oamenii din Republica Moldova nu spun că apa uzată estre problema nr.21? Pentru că este o problemă invizibilă, noi o mirosim, dar oamenii când vor vedea acest reportaj ei nu vor înţelege că este o problemă prioritară. Când avem un deşeu l-am luat şi înţelegem că e poluare, dar apa este invizibilă. Ea este un iad toxic pentru noi, dar noi nu înţelegem cât de gravă este poluarea asta”, a declarat Ina Coșeru, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu
Râul Bâc face parte din clasa cinci - ca foarte poluat. Este însă atât de toxic încât, din cele cinci clase de poluare existente, pentru el ar putea apărea şi cea de-a şasea.
Cu toţii ne-am obişnuit cu mirosul insuportabil şi culoarea închisă pe care o are. Puţini sunt care cunosc că cel mai poluat râu din Republica Moldova porneşte dintr-un izvor cristalin din rezervaţia "Plaiul Fagului", Ungheni.
„Chişinăul zilnic deversează 130 de mii de metri cubi de apă în Bâc, se epurează la staţia din Chişinău în ghilimele. Mai sunt şi alte localităţi care deversează în Bâc – Anenii Noi, Străşeni, Călăraşi şi sate mai mici care au conexiune cu râul. Sunt peste 60 de localităţi în râul Bâc şi niciuna nu are staţie de epurare eficientă”, a precizat Ina Coșeru.
Aşa că, râul Bâc are mai mult de 90 la sută din apă provenită de la canalizare, amestecată cu fecale, detergenţi, derivaţi din petrol şi multe alte elemente chimice toxice. La ieşirea din Chişinău, râul devine şi mai toxic. Anual, Staţia de Epurare care nu funcţionează eficient, deversează 3,4 milioane de metri cubi de apă uzată.
Ceea ce vedem de culoare albă, şi pluteşte în râul Bâc, chiar alături de un teren cu legume din raionul Anenii Noi, sunt fragmente de fecale.
„Toate nămolurile pe care noi le generăm ele ajung de la staţiile de epurare în râu şi dacă mergem pe cursul Bîc mai jos de Chişinău, unde se irigă culturile agricole şi ne vin în Chişinău pe piaţă şi dacă luăm o simplă creangă şi să investigăm fundul rîului o să vedem că totul este nămol negru, care are un miros insuportabil”, a spus Ina Coșeru.
Cu această compoziţie chimică din Bâc, un agent economic din Merenii Noi şi iriga nestingherit varza. Chiar dacă acest lucru este interzis prin lege.
„Acţiunile lor sunt conştiente sunt bine intenţionate ca să aibă un profit în defavoarea sănătăţii consumatorului”, a precizat Galina Norocea, Agenţia Mediului.
Şi dacă pompa care scotea apa din Bâc este ascunsă, agricultorul a avut grijă să arate că nu încalcă legea şi nu atentează la sănătatea consumatorilor. Şi-a săpat un şanţ pentru a iriga cu apă de ploaie, însă surpriză – acolo era nu altceva decât tot apă din Bîc pe care o turna printr-o ţeavă. Imediat cum a văzut echipa de filmare, paznicul a oprit pompa care deversa în şanţul de irigaţie apă din Bâc.
„Pe tot cursul râului,în punctele unde este efectuată monitorizarea apei ea este de calitatea cinci – foarte poluată”, a spus Galina Norocea.
Anul trecut, o ţară întreagă a fost îngrozită de numeroasele loturi de legume din Anenii Noi infectate cu plumb de la apa din Bâc.
Am decis să sesizăm Agenţia Naţională pentru Siguranţa Aliementelor, care este responsabilă, însă atitudinea angajaţilor, plătiţi din banii cetăţenilor să-şi facă treaba, a fost una de-a dreptul şocantă. Deşi, cei de la ANSA au spus că ne vor expedia o notă informativă despre măsurile pe care le-au luat în legătură cu agentul economic, acest lucru s-a lăsat aşteptat.
Experţii în mediu vorbesc despre acest caz, drept unul de corupţie, la toate nivelurile.
„Apa din Bîc este foarte periculoasă pentru a fi folosită la irigare, tot ce vedem noi în Anenii Noi se întâmplă fără autorizaţie, există Inspecţia Ecologică în Anenii Noi şi nu sunt pedepsiţi. Corupţia despre care noi nu cunoaştem, există careva înţelegeri la nivel local”, a spus Ina Coșeru, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Specialiştii susţin că apa din rîurile poluate a început să modifice şi compoziţia solului, despre care cunoaştem că ar fi unul dintre cele mai fertile din lume, fiind bogat în humus. Din cauza irigării cu ape poluate, conţinutul de humus s-a diminuat de la 5 - 6% până la 2,5 - 3,0% în ultimii ani.
„Solul devine solonceg, solul devine sărac, steril, neproductiv”, a precizat Ina Coșeru.
O altă provocare, de a găsi apă potabilă de suprafaţă, o au vacarii de prin satele de pe malul Bîcului. Oamenii spun că, fiecare zi, caută soluţii pentru a-şi adăpa animalele pe imaş fără a exista riscul să moară.
Republica Moldova nu poate să se laude cu ape curgătoare care sunt, cel puţin, poluate moderat. Toate sunt catalogate ca poluate şi foarte poluate. Şi asta pentru că nu sunt staţii de epurare, iar dacă sunt, funcţionează inefficient. Aşa e şi cea de la Cricova.
„În aşa apă nu o să trăiască nimeni. Aici avem o probă de la staţia de epurare Cricova. Bineînţeles că ăsta e nămolul, care ajunge în Ichel, care este foarte poluat”, a spus Ina Coșeru, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Cricova, localitate cunoscută lumii întregi pentru beciurile subterane, unde Vladimir Putin şi Angela Merkel deţin colecţii de vin, deversează apă uzată direct în râul Ichel. Mai apoi, se scurge în Nistru.
„Prin aşa activitate ei trebuie să primească amendă şi să fie închişi”, a spus Ina Coșeru.
Următorul sat de pe malul lui Ichel este Ciorescu. Şi aici se deversează apă netratată. Asta deşi, localitatea are o staţie de epurare nouă, însă nefuncţională. Agentul economic responsabil cu construcţia a luat banii şi a fugit fără să termine lucrările. Toate mizeriile se scurg în râu, şi sufocă locuitorii din satele din aval, Goian sau Făureşti.
Avem şi o strategie de mediu pentru anii 2013-2023, în care este scris că, într-un deceniu, va creşte calitatea rîurilor cu 50 la sută. Totul a rămas doar pe hârtie.
„Nu putem să spunem că este o creştere, ba din contra. Nu este o îmbunătăţire a calităţii apei din rîuri”, a spus Galina Norocea, Agenţia Mediului.
În aceeaşi strategie, toate instituţiile responsabile de mediu au trasat un alt obiectiv nobil - de a planta până în 2030 copaci pe o suprafaţă 30 de mii de hectare pe malurile râurilor, astfel încât să se creeze o fîşie de protecţie. Deocamdată, nivelul plantărilor rămâne o enigmă şi pentru funcţionarii de mediu.
”Nu pot să spun ce suprafaţă s-a plantat, dar s-a plantat”, a precizat Galina Norocea, Agenţia Mediului.
„Fâşiile de protecţie practic nu există, nu le vedem nicăieri, foarte rar când râul are o fâşie. Fâşia de protecţie este un scut, ea opreşte toată poluarea şi asigură umbră a rîului”, a spus Ina Coșeru, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
Lipsa acestor fâşii de protecţie afectează grav şi lacurile de acumulare de pe râurile din care consumăm peşte. Pesticidele se scurg direct în lacuri, iar peştii fie mor, fie absorb nitraţii. Toate toxinele într-un final ajung în ficatul consumatorilor. Acest tabloul trist îi vedem şi pe rîul Cubolta. Nu rămâne fără vietăţi, ci şi seacă, pentru că rezervele de apă devin tot mai puţine.
„Situaţia se agravează pe râu, a scăzut nivelul apei de ieri şi până azi cu 30 de cm”, a spus Victor Bologan, şef interimar, Inspecţia Ecologică, Sângerei.
Un alt obiectiv indicat în strategia de mediu, care şi el a eşuat, este informarea şcolarilor despre starea mediului din Republica Moldova. S-au cheltuit peste opt milioane de lei pentru elaborarea unor ghiduri pentru profesori. Într-un final, lecţia de mediu a devit opţională şi neselectată de nimeni.
„Noi putem să elaborăm legi peste legi, strategii peste strategii, ele nu funcţionează în realitate, ele nu ne aduc nouă oamenilor din Moldova un mediu de calitate mai bună. Noi deschidem bugetul de stat şi vedem ce alocă bugetul de stat pentru mediu pe un an de zile – nimic”, a precizat Ina Coșeru.
Până la difuzarea reportajului, reprezentanţii Agenţiei Apele Moldovei nu au dorit să ne ofere o reacţie referitoare la situaţia râurilor. Cei de la Inspectoratul de Mediu au fost de negăsit.
Experţii susţin că toate aceste instituţii, care au fost create separat şi cu un Minister al Mediului pus sub paravanul Agriculturii, au dus la slăbirea intenţionată a organelor de stat în controlul mediului.
„Ministerul Mediului poţi să-l comansezi cu ministerul sănătăţii, educaţiei, ar fi o logică, ambii se gândesc la sănătate, dar cu ministerul agriculturii care consumă o resursă, el nu se gândeşte să o protejeze”, a spus Ina Coșeru.
Din nefericire, avem nu doar râurile poluate, ci şi zăcămintele de ape minerale. Din cele 170 de resurse de ape minerale, mai mult de jumătate nu se exploateză pentru că sunt un pericol pentru viaţa umană. Apa din aceste resurse depăşeşte chiar şi de 10 ori cantitatea minimă admisă de fluor şi hidrogen sulfurat.
„Am trasnsformat ţara asta într-o canalizare şi gunoişte”, a menţionat Ina Coșeru.
În prezent, volumul de apă potabilă disponibil în Republica Moldova este aproximativ 500 de metri cubi de cap de locuitor. Asta în timp ce norma recomandată la nivel european este de 1.700 metri cubi de apă pe an pentru un singur locuitor
„Peste 10 ani toţi vor pleca de aici, pentru că ţara va deveni un deşert”, a conchis Ina Coșeru, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu.
