Recent am vizitat gospodăria S.C. MICU&CO SRL din satul Olișcani, r-nul Șoldănești, unde finalizează campania de semănat. Pe 11 mai a fost semănat lotul experimental de soia, unde compania WeTrade SRL a pus în testare mai multe Bio Produse. Dar despre aceasta mai târziu. Am avut o zi productivă și o discuție interesantă cu D-nul Alexei Micu, în urma căreia am ajuns la concluzia ca el este un Producător Eco convins și un aprig susținător al practicilor de agricultură durabilă fără pesticide. În gospodăria lui Alexei Micu activează 12 angajați pe o suprafață de 330 ha, toate certificate de compania de certificare CERES conform standartelor europene. În cadrul întreprinderii se cultivă o varietate de culturi agricole – rapiță, secară, grâu, mazăre, orz, ovăz, floarea soarelui, porumb, soia, hrișcă, lucernă, nuc, prune. Producția ecologică se exportă preponderent în Turcia și Italia.
- D-le Alexei, cum a apărut ideia de a face agricultură ecologică?
- Nu aș spune că atât ideia de agricultură ecologică cât ideia de a avea un sistem de agricultură sustenabil pe termen lung. Anume în anul 2012, care a fost unul secetos pentru regiunea noastră, la cultura de floarea soarelui pe care a fost aplicat ierbicid am obținut abia o tonă de producție, iar pe o porțiune unde, banal, nu mi-a ajuns ierbicid am recoltat o tonă și opt sute de kilograme de semințe. Acesta a fost primul ”clopoțel” că sunt pe o cale nu tocmai corectă. Tot în acel an, am evitat aplicarea ierbicidului pe o porțiune de teren semănat cu grâu. La fel ca și în cazul culturii de floarea soarelui, am avut o producție mai ridicată decât media pe întreprindere. Atunci am început a studia ce alte metode de producere agricolă mai sunt, care îmi pot garanta un rezultat bun. În anul 2015, dupa mai multe teste am hotărât să certific livada de nuc, întrucât nucul este mai simplu de întreținut în sistemul de agricultură ecologică. Tot în 2015 am certificat și un câmp. După ce în 2016 am văzut un rezultat bun, am introdus în următorii ani și alte câmpuri. În 2018 deja toată întreprinderea era certificată ecologic.
- Deja din experiența pe care o aveți, care culturi sunt mai avantajoase în producția ecologică?
- Dacă să vorbim despre culturile care sunt mai avantajoase evident că pe primul loc se clasează floarea soarelui și soia după care vine și porumbul. Dacă ne referim la agricultura ecologică, corect ar fi să calculăm întreg asolament în complex. Floarea soarelui ca cultură aparte poate să asigure un profit și până la 300%, iar dacă o analizăm în complexul asolamentului profitabilatea este de 50%. Pe de altă parte, mazărea datorită asimilării azotului amosferic și efectului bun asupra următoarelor culturi, ajunge la un profit de 40%. În agricultura ecologică nu se poate de axat numai pe doua sau trei culturi, este necesar de avut un asolament complex, argumentat științific. La fel trebuie de luat în calcul că în fiecare întreprindere solurile sunt diferite, utilajele sunt diferite și atitudinea este diferită. Respectiv și rezultatele vor fi diferite.
- În contextul secetei severe din a doua jumătate a anului 2019 și începutul anului 2020, care este situația pe câmpurile gestionate?
- Situația este diferită de la un câmp la altul, firesc ca și în toată țara. Culturile sunt afectate de seceta pedologică mai ales după premărgători târzii. Grâul a fost afectat de înghețurile din această primăvară. Ce pot spune din observații, cultura de grâu care a intrat bine înfrățită din toamnă a suferit mai mult decât cea care nu a avut parte de aceste condiții și a ieșit din iarnă neînfrățită. Unul din motive ar fi și premărgătorul. Premărgătorii devremi permit acumularea rezervei mai mari de apă pentru cultura ce urmează. La noi tot grâul a fost semănat după îngrășăminte verzi, a fost destulă umiditate, grâul a fost înfrățit, însă a fost afectat de înghețurile din primăvară. Un exemplu bun putem remarca pe un câmp, unde cu patru ani în urmă pe jumătate din suprafață am avut lucernă. Acum pe această porțiune grâul arată mai bine. La momentul de față grâul nostru nu arată mai rău decât cel crescut cu aplicarea tehnologiei convenționale iar rezultatele la recoltare cred ca vor fi aceleași. Aici însă apare superioritatea producătorului ecologic. Pe de o parte avemun preț mai bun pentru producție, iar pe de altă parte costuri de producere mai mici.
- Mulți fermieri argumentează prin secetă imposibilitatea de a face agricultură ecologică. Dar situația ultimilor doi ani demonstrează contrariul. Practic în condițiile secetoase de producere, prioritate capătă sistemul ecologic.
- Evident, câmpurile aflate de mai mulți ani în circuitul ecologic acumulează mai multă materie organică. În aceste condiții solul are o capacitate mai mare de reținere a apei. În situații de insuficiență de precipitații, aceasta prezintă un avantaj pentru cultura aflată în proces de dezvoltare. În afară de asta, îngrășemintele minerale administrate sporesc concentrația de săruri în sol, astfel este redus volumul de apă disponibil plantelor.
- Agricultura ecologică este o provocare pentru orice fermier. După mai mulți ani de experiență, care sunt problemele cu care vă confruntați?
- Am avut mai multe provocări în acești ani. Provocări de ordin personal, alegerea culturilor și stabilirea asolamentelor. Era necesar să explic angajaților cum să facă lucrările pentru un control mai bun a buruienilor. Trebuie de înțeles că uneori agricultura ecologică se face și cu sapa, adică manual. În mare parte însă aceasta se poate realiza mecanizat – cu utilaje respective. O tehnologie bine pusă la punct, cu administrarea la timp a inputurilor și gestionarea corectă a situațiilor de stres, poate genera rezultate frumoase. Am avut și pierderi, spre exemplu au fost compromise culturile de muștar și dovleac. Am avut mai puțină roadă, dar fiecare lecție costă, și o experiență negativă este la fel de valoroasă ca și alta pozitivă.
- Ați avut gânduri să vă deziceți de agricultura ecologică și să treceți la tehnologia convențională?
- Noi deja am trecut de acea barieră unde balansezi între a face agricultură ecologică sau reveni la un sistem tehnologic convențional. Dispunem de un sistem bine pus la punct și altă cale nu avem. Am putea sa renunțăm la certificare, dar agricultura ecologică o vom continua. Am observat că anume în anii cu provocări, cu secete, aceasta este una corectă, care asigură recoltă și profit.
- Mulți fermieri sunt deprinși deja cu produsele chimice de protecție a plantelor și nu realizează că se pot obține rezultate bune și fară aplicarea acestora. Ce puteți spune acestor producători?
- La ziua de azi sunt destule utilaje pentru a gestiona eficient buruienile. Dar nu doar tehnica agricolă contează. Sunt mai multe momente tehnologice care sunt importante și trebuie respectate – asolamentul, perioada de semănat, efectuarea la timp a lucrărilor, acoperirea permanentă a solului, alegerea corectă a soiurilor și hibrizilor. Anume printr-o abordare sistemică, integrată putem obține rezultate bune. Vreau sa vă spun că de opt ani nu folosim produse chimice și avem progrese. Fermierilor care încă stau la dubii pot să le afirm încrezut că sistemul de agricultură ecologică în Republica Moldova este posibil și profitabil.
- Federația Internațională a Mișcării pentru Agricultura Ecologică IFOAM prognozează că până în 2030 suprafețele în producerea ecologică se vor mări până la 20%. Crește și consumul de produse ECO. Cum credeți aceasta este o oportunitate pentru fermierii din Moldova?
- Cred că noi ca și țară, având în jur de 1,6 mil. hectare de teren arabil avem puține șanse să concurăm eficient cu vecinii noștri cum ar fi Ucraina și România pe segmentul culturilor de câmp. Consider și sunt ferm convins că agricultura ecologica este anume acel domeniu unde se poate de obținut plus valoare. Aici putem să profităm de fertilitatea solurilor noastre, deoarece ca și pondere, suntem pe primul loc în lume după suprafața de cernoziomuri. Trebuie să învațăm să-l exploatăm corect, să-l păstrăm și el ne va asigura cu roadă bună.
- În spațiul comunitar producătorii ecologici sunt asigurați cu subvenții consistente. Cum în Moldova sunt susținuți producătorii ecologici și ce ar trebui de făcut ca numărul producătorilor ECO să crească?
- Autoritățile noastre prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură ne sprijină financiar cu subvenția pentru practicarea agriculturii ecologice. Noi primim anual 200 mii lei ajutor din partea statului pentru menținerea terenurilor în circuitul ecologic. Este o sumă mică în comparație cu țările europene, dar îți permite în fiecare an să mai investești într-un utilaj. Este și acesta un pas înainte. Ce ar mai putea întreprinde statul? Cred că să urgenteze armonizarea legislației RM cu cea europeană. Acesta ar fi cel mai accesibil instrument pentru a micșora costurile pentru certificare și export pentru fermieri locali. Deasemenea ar fi oportun ca subvenționarea să fie acordată fermierilor care respectă bunele practici agricole, care sporesc fertilitatea solului, folosesc gunoi de grajd, îngrășămintele verzi și culturile leguminoase în asolamentul lor. Asta ar stimula fermierii să folosească mai puține produse chimice.
- Noi azi am participat la însemânțarea soiei în lotul vostru de testare, unde sunt luați în vizor mai mulți inoculanți pentru cultura de soia. Spuneți vă rog care este necesitatea lotului pentru testări în cadrul gospodăriei?
- Noi facem acest lot deja de mai mult timp. El urmărește mai multe obiective, în primul rând avem nevoie de a testa diferite procedee tehnologice, culturi, soiuri și produse BIO pentru agricultura ecologică. Elementele noi trebuie de testat pe suprafețe mici deoarece efectul unor posibile erori nu este atât de semnificativ. Aici aș putea da un sfat pentru cei care vor să treacă la agricultura ecologică – să o faca pe o suprafață mică pentru a testa cum reușesc să însușească practicile agriculturii ecologice, fără a fi certificați, și doar apoi să primească decizia de a trece la sistemul ecologic sau nu. Un alt aspect cuprinde dorința noastră de a împărtăși experiența acumulată prin organizarea zilelor câmpului în agricultura ecologică împreună cu partenerii noștri People in Need și Donau Soja. De obicei facem două evenimente pe an – unul în iunie și altul în august unde arătăm fermierilor practicile noastre din agricultura ecologică.
- D-le Alexei, care sunt planurile voastre de viitor, ce așteptări aveți de la afacerea pe care o administrați și cum vedeți per general agricultura ecologică în Republica Moldova?
Dacă e să vorbim despre interesul personal, ar trebui să continuăm eforturile pentru creșterea valorii adăugate a producției noastre. La moment comercializăm în mare parte materie primă. Scopul ar fi să vindem totuși un produs cu o valoare adăugată. Avem în plan să construim o fermă avicolă. Paralel procesăm nuci și prune. Dorim să oferim un asortiment mai larg de produse pieții noastre interne. Pot estima că în viitorii 5 – 10 ani, agricultura ecologică va cunoaște o dezvoltare intensivă, cu mai mulți fermieri, care analizând bilanțurile anuale o să fie bucuroși de rezultate. Văd producătorii agricoli mai uniți. Doar așa avem posibilitatea să devenim mai eficienți!
- Vă mulțumesc D-le Alexei pentru o discuție interesantă! Vă dorim împreună cu compania Wetrade SRL multă perseverență și succes în realizarea obiectivelor propuse!
