Cultura sorgului este analizată tot mai atent ca opțiune agricolă alternativă în Republica Moldova, pe fondul diminuării randamentelor la porumb și al presiunilor generate de schimbările climatice. În cadrul unei conferințe organizate de compania Lidea, reprezentanți ai sectorului privat, ai autorităților și fermieri au abordat potențialul acestei culturi, dificultățile de valorificare și condițiile necesare pentru extinderea suprafețelor cultivate.
În deschiderea discuțiilor, Igor Salțchi – Country Representative Lidea a evidențiat motivația care a stat la baza acestui eveniment, subliniind parcursul culturii de sorg în Republica Moldova și argumentele pentru care aceasta este privită drept o soluție de viitor.
„Considerăm că sorgul este una dintre culturile de nișă cu cel mai mare potențial, iar obiectivul nostru este extinderea suprafețelor cultivate. Lidea aduce perspective reale pentru această cultură și estimăm că, în următorii cinci–șapte ani, suprafața ar putea ajunge la aproximativ 25.000 de hectare. Cea mai mare problemă rămâne valorificarea producției. Încercăm să stabilim contacte directe cu consumatorii finali și cu traderii, pentru a facilita acest proces. Fermierilor le este dificil, deoarece se creează un cerc vicios: traderii nu sunt interesați din cauza volumelor mici, iar fermierii nu sunt interesați să cultive sorg din lipsa cererii. Cu toate acestea, continuăm să lucrăm în această direcție și să identificăm consumatori finali, inclusiv parteneri occidentali pentru export. Există exemple, precum Ungaria, care produc mai puțin sorg decât consumă, iar acest lucru poate deschide oportunități concrete de colaborare”.
La eveniment a fost prezent și secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, care a oferit un cadru mai larg, explicând poziția sorgului în structura actuală a agriculturii naționale și provocările asociate tranziției către culturi alternative.
„Cultura sorgului nu este una nouă pentru Republica Moldova. Ea a fost cercetată și cultivată, însă pe suprafețe mici, în funcție de direcțiile de valorificare. În prezent, în catalogul soiurilor sunt înregistrate 19 soiuri, dintre care șapte sunt autohtone. Ne confruntăm însă cu factori care diminuează producțiile agricole, iar culturile de toamnă sunt cele mai afectate din cauza dependenței de rezerva de umiditate. Observăm că suprafețele de porumb, care anterior ajungeau la 420–480 de mii de hectare, sunt în scădere din 2020, când producătorii au constatat că porumbul nu mai este profitabil în contextul schimbărilor climatice. În acest context apare sorgul ca alternativă, iar autoritățile încearcă să îl promoveze. În prezent, în Republica Moldova sunt aproximativ 6.000 de hectare cultivate cu sorg, o suprafață mică raportată la un potențial estimat de circa 100.000 de hectare. Totuși, nu este suficient să convingem fermierii să cultive sorg; este esențial să existe certitudinea valorificării producției. Cultura are multiple direcții de utilizare – furajare, bioetanol, biogaz, consum alimentar – dar acestea trebuie susținute prin cooperare, infrastructură de post-recoltare și politici clare. Ministerul încurajează diversificarea producției și adaptarea la schimbările climatice, iar producătorii sunt sprijiniți prin instruiri și consiliere specializată”.
Loïc Menager, Executive Manager Business Unit Europa de Sud-Est, Lidea, a prezentat abordarea companiei privind cultura de sorg, accentuând importanța geneticii, a experienței din alte țări europene și a existenței unui lanț funcțional de valorificare.
„Lidea este lider european în genetica de sorg, iar acest lucru ne permite să vorbim despre întregul lanț de producție. Experiența practică este esențială, iar exemplele din Ungaria, Franța sau Spania arată că există structuri bine organizate, de la producător până la vânzare. Aceste modele demonstrează că sorgul este o soluție alternativă și complementară porumbului. În Republica Moldova, interesul pentru sorg este ridicat, iar faptul că am vândut mai multă genetică aici decât în România indică un potențial clar. Dezvoltarea depinde însă de încredere, în special de încrederea fermierului că producția va fi cumpărată. Promovarea culturii trebuie să meargă mână în mână cu dezvoltarea unor structuri funcționale de valorificare, așa cum se întâmplă în Ungaria, unde sorgul este integrat într-un sistem stabil și sustenabil.”
Dincolo de strategiile de piață și exemplele regionale, componenta tehnologică și economică a culturii a fost abordată din perspectiva fermierului și a costurilor reale din câmp de către Florin Guloiu, Crop Manager porumb, sorg și cereale, Lidea.
„Fermierii ar trebui să ia în calcul sorgul, deoarece în ultimii ani producțiile la porumb au fost foarte scăzute și, de multe ori, nerentabile. O cultură trebuie să fie profitabilă, altfel fermierul ajunge să piardă bani. Există mituri legate de sorg, cum ar fi ideea că ar sărăci solul, însă din punct de vedere agronomic acest lucru nu se confirmă. Consumul de elemente nutritive este mai scăzut decât la porumb, ceea ce înseamnă un necesar mai mic de îngrășăminte. De asemenea, sorgul are o talie mai mică și un consum specific redus, iar acest lucru se reflectă direct în costurile de producție. Chiar dacă prețul de valorificare este ușor mai mic, costurile de înființare și întreținere sunt mai reduse. În general, nu sunt necesare multe tratamente în vegetație, iar problemele cu bolile și dăunătorii apar rar.”
Experiența din teren a fost completată de un exemplu concret din Ungaria prezentat de Laszlo Balogh, unde sorgul este deja integrat în structura agricolă, iar deciziile de cultivare sunt luate strict pe criterii economice.
„Schimbările climatice sunt evidente, iar fermierii trebuie să fie deschiși și să caute soluții alternative. Sorgul este o opțiune foarte bună, deoarece are o toleranță ridicată la secetă și necesită mai puțină apă. Este important să fie ales terenul potrivit, pentru că există zone unde porumbul rămâne o opțiune bună, dar și situații în care sorgul este alegerea mai sigură. În Ungaria, dacă pe un teren se obțin în mod obișnuit doar șase–șapte tone de porumb, acel teren este mai potrivit pentru sorg. În condiții de secetă, randamentele mari la porumb nu mai pot fi atinse, iar fermierul pierde bani. De aceea, decizia trebuie luată în funcție de profit, nu doar de tradiție. Dacă se trece la sorg, tehnologia trebuie adaptată corect la potențialul terenului. Fertilizarea și investițiile trebuie calculate realist, iar alegerea hibridului este esențială. Există genetică adaptată și pentru condițiile din Republica Moldova, iar combinarea unei tehnologii corecte cu hibridul Lidea poate face din sorg o cultură rentabilă și stabilă.”
Un moment deosebit a fost intervenția fermierilor cu experiență în cultivarea sorgului, care au împărtășit informații valoroase despre producții, practici eficiente și adaptarea culturii la condițiile locale.
