În 2023 a fost înregistrată cea mai călduroasă lună septembrie din istoria măsurătorilor meteorologice în mai multe țări europene. Republica Moldova nu este o excepție. Conform surselor științifice, Moldova se numără printre țările europene cele mai vulnerabile la schimbările climatice. Declarațiile se conțin într-un editorial semnat de Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene, şi Daniela Gasparikova, reprezentanta rezidentă PNUD în ţara noastră.
Potrivit autorilor, în decursul ultimului deceniu, monitorizarea configurațiilor meteorologice a relevat o tendință îngrijorătoare de creștere a temperaturilor și insuficiență a precipitațiilor. Observațiile din toamna anului 2023 confirmă aceste tipare și proiecțiile privind impactul mai intens și distrugător al schimbărilor climatice asupra aspectelor sociale, economice și ecologice, pe termen mediu și lung.
Se estimează că sectorul agricol, care este o sursă importantă de venit și hrană pentru populația rurală, să fie în special afectat de acest fenomen.
Pe măsură ce se apropie Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din acest an, desfășurată în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie la Dubai (COP28), comunitatea globală se pregătește pentru a adopta obiective și responsabilități sporite în combaterea încălzirii globale, precum și pentru a identifica și evalua măsurile climatice deja puse în aplicare.
„Printre acestea se numără și necesitatea urgentă de a acționa colectiv la nivel mondial pentru a limita creșterea temperaturii și a se adapta la efectele deja existente ale schimbărilor climatice. La COP28, țările urmează să anunțe angajamente mai ambițioase în direcția neutralității climatice și să contribuie astfel la atingerea obiectivului climatic de limitare a încălzirii globale la 1,5°C, stabilit la nivel global, printr-o abordare realizabilă. Investițiile în sustenabilitate trebuie să fie cel puțin triplate anual, până la aproximativ patru trilioane de dolari SUA în următorii șapte ani, pentru a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050”, susțin autorii.
Jānis Mažeiks şi Daniela Gasparikova au abordat și problema eficienței energetice în Republica Moldova și necesitatea de a mări cota de energie regenerabilă în balanța energetică a țării
„Combustibilii fosili pot fi eliminați treptat prin creșterea ponderii energiei regenerabile. Acest lucru implică un angajament ferm al părților semnatare ale Acordului de la Paris de a reduce considerabil, cu mult înainte de anul 2050, ponderea combustibililor fosili, precum și de a depune eforturi pentru a avea în următorii șapte ani un sistem energetic global în totalitate sau în mare parte decarbonizat, fără a lăsa loc pentru noi centrale electrice pe bază de cărbune. În timp ce deja se fac eforturi de parteneriat pentru sporirea rezultatelor Moldovei în domeniul eficienței energetice și pentru a mări cota de energie regenerabilă în balanța energetică a țării, adaptarea la schimbările climatice, atât de necesară în contextul vulnerabilităților climatice tot mai sporite ale țării, necesită o atenție deosebită”, se menționează în editorial.
O altă tema evidențiată a fost stoparea degradării mediului și prevenirea pierderilor cauzate de evenimentele meteorologice extreme, în special de vieți umane, venituri și mijloace de trai, trebuie să fie în centrul acțiunilor comune de atenuare a schimbărilor climatice.
„Sunt necesare eforturi mai mari pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. La COP28 va fi prezentat Primul Bilanț Global, un inventar al acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice, analizat din perspectiva evoluției în timp, dar și a eficienței acțiunilor climatice implementate până acum. Acest bilanț va identifica lacunele și acțiunile care trebuie realizate până în anul 2030, dar și ulterior, astfel încât comunitatea globală să soluționeze problema schimbărilor climatice. Republica Moldova ar putea să profite de această oportunitate și să investească în continuare în sectoarele-cheie ale economiei sale, cum ar fi agricultura, infrastructura sau transportul, pentru a o face rezilientă și adaptată la impactul anticipat al schimbărilor climatice, în special susținând cele mai vulnerabile comunități. Realizarea acestui obiectiv va necesita parteneriate investiționale, care să implice instituții din sectorul public și privat, atât din țară, cât și internaționale”, spun autorii.
Jānis Mažeiks şi Daniela Gasparikova sunt de părere că succesul eforturilor de asigurare a rezilienței Republicii Moldova la schimbările climatice va depinde de progresul în implementarea reformelor fundamentale pe parcursul său de aderare la UE.
„În primul rând, ne referim la reformele care țin de supremația legii, pentru a asigura condiții echitabile pentru toți cetățenii și mediul de afaceri în adoptarea acțiunilor climatice. De asemenea, reformele în sectorul justiției sunt esențiale pentru a permite soluționarea eficientă a plângerilor care vizează inclusiv problemele de mediu, precum și avansarea eforturilor pe dimensiunea de combatere a corupției, pentru a evita risipirea resurselor publice financiare, care ar putea fi utilizate pentru o gestionare mai eficientă a impactului schimbărilor climatice. În cele din urmă, acestea vor fi necesare pentru a construi o Moldovă europeană mai incluzivă, verde și prosperă, unde nimeni nu este exclus”, au conchis oficialii.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
