Neintroducerea licențierii importurilor de cereale din Ucraina comportă riscuri majore pentru fermierii din Republica Moldova, pentru piața internă și pentru capacitatea de export a țării, avertizează deputatul Sergiu Stefanco. Acesta susține că, deși în prezent prețurile cerealelor din Ucraina sunt mai ridicate, situația se poate schimba rapid, iar lipsa unui mecanism de control poate genera consecințe grave.
Deputatul a explicat că poziția Ministerului Agriculturii, care insistă să nu impună licențierea pe motiv că nu ar exista riscuri, nu ia în calcul vulnerabilitățile reale ale pieței.
„Ministerul Agriculturii insistă în continuare să nu impună licențierea cerealelor din Ucraina, motivând prin faptul că nu există riscuri. Noi am analizat această situație împreună cu colegii și, într-adevăr, la moment sunt mai puține premise ca să fie importate cereale din Ucraina, pentru că prețurile la porumb, grâu și orz în porturile din Ucraina sunt mai mari decât în Republica Moldova. Faptul că astăzi prețurile sunt mai mari în Ucraina nu înseamnă că aceste riscuri nu există. Ele pot apărea foarte rapid și noi trebuie să fim pregătiți. Nu putem lua decizii doar pe baza situației de moment.”
Un alt risc major identificat de deputat ține de lipsa controlului asupra calității cerealelor și furajelor importate, amintind de cazurile apărute anterior.
„Licențierea nu înseamnă interzicere. Licențierea oferă posibilitatea de a crea mecanisme mai bune de control în ceea ce ține de cantitățile și calitatea cerealelor importate. Am văzut la sfârșitul anului 2025 ce s-a întâmplat cu acele furaje pentru fermele de păsări, care erau de o calitate foarte proastă și care nu au fost licențiate.”
Deputatul a atras atenția și asupra comportamentului unor traderi, care ar putea evita piața locală în lipsa unor reguli clare.
„Există riscul ca, în cazul în care apare un contract de export mai avantajos, traderii care nu sunt de bună-credință să nu mai colecteze cereale de pe piața locală. Mă refer în special la porumb, care este în mare parte încă pe câmp, are o umiditate foarte mare și calitatea lui scade.”
În acest context, Stefanco a explicat că traderii pot fi tentați să se aprovizioneze din Ucraina, unde condițiile sunt mai avantajoase.
„Acești traderi pot merge în Ucraina să achiziționeze cereale de o calitate mai bună, pentru că acolo prețul la gaz este mai mic, iar posibilitățile de uscare sunt mult mai mari și mai ieftine. Atunci riscăm să pierdem contracte, să pierdem cumpărători și să rămânem cu porumbul nostru doar pentru piața internă.”
Un risc suplimentar ține de relația comercială cu România, principala rută de export a cerealelor moldovenești către Uniunea Europeană.
„Dacă România va simți că vine un flux de cereale din Ucraina necontrolat, atunci există riscul ca și Republicii Moldova să-i fie impusă licențierea. Noi exportăm marea parte a cerealelor prin România și acest lucru trebuie luat în calcul.”
Vezi și: MAIA renunță la licențierea importurilor din Ucraina. Ce spun fermierii
Deputatul a reiterat că licențierea nu ar bloca activitatea economică, ci ar proteja producătorii locali într-un context extrem de dificil.
„Repet: licențierea nu înseamnă interdicție. Acei producători, fermieri sau procesatori care au nevoie să importe materie primă din Ucraina o pot face. Pachetul de acte nu este complicat. În schimb, noi protejăm producătorii noștri de cereale, care în ultimii patru ani se află într-o catastrofă totală.”
În opinia lui Sergiu Stefanco, neintroducerea licențierii înseamnă asumarea unor riscuri economice majore într-un sector deja fragilizat.
„La moment, riscurile sunt în continuare mari. Chiar dacă astăzi prețurile din Ucraina sunt mai mari, aceste riscuri nu sunt excluse. Am discutat și cu reprezentanții ANSA, care nu s-au arătat deranjați de posibilitatea impunerii licențierii. Dimpotrivă, aceasta ar oferi ANSA posibilitatea de a verifica furnizorii, producătorii, buna-credință a acestora, precum și proveniența certificatelor de conformitate și calitatea cerealelor importate. În prezent, Ministerul Agriculturii este cel care se opune acestei măsuri. Sperăm însă că domnul Alexandru Trucă, din câte am înțeles, va efectua o vizită de lucru în Ucraina și va aborda aceste probleme în discuțiile cu partea ucraineană.”
Deputatul a precizat că va continua discuțiile cu Ministerul Agriculturii și cu instituțiile responsabile, insistând asupra introducerii licențierii ca măsură de prevenție și protecție a pieței agricole din Republica Moldova.
Precizăm că, secretarul de stat Vasile Șarban a declarat că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu va prelungi mecanismul de licențiere a importurilor de cereale, optând pentru monitorizarea constantă a fluxurilor comerciale.
Vezi și: MAIA nu va urma exemplul României privind licențierea cerealelor
Amintim că, Asociația „Forța Fermierilor” a solicitat repetat prelungirea sistemului de licențiere a importului de cereale și oleaginoase din Ucraina, măsură esențială pentru protejarea producției locale și salvgardarea exporturilor autentice moldovenești pe piețele europene. Uniunea Europeană a introdus din luna octombrie cotele de import pentru unele produse din Ucraina, iar dacă se va renunța la licențiere, vor exista probleme de export în UE, susțin reprezentanții fermierilor.
Măsura de licențiere a fost introdusă pentru prima dată la 11 octombrie 2023 și a fost funcțională în perioada stării de urgență până pe 31 decembrie 2023. Următoarea decizie de menținere a acestei măsuri a fost luată pe 5 ianuarie 2024 și ulterior extinsă din 3 în 3 luni, cu termenul limită până la 31 decembrie curent.
Vezi și: Opinie | Licențierea importurilor de cereale a făcut mai mult rău decât bine
De cealaltă parte, expertul economic Stas Madan susține că procedura de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase, aflată în vigoare de peste doi ani, a avut efecte economice negative majore și riscă să încalce angajamentele internaționale ale Republicii Moldova.
Potrivit acestuia, licențierea este un instrument de politică comercială cu caracter administrativ și temporar, care poate avea eventual beneficii pe termen scurt, dar care, menținut pe o perioadă îndelungată, generează costuri economice semnificative.
Te-ar putea interesa și: Licențierea importurilor din Ucraina nu mai are justificare economică
Și expertul în agro-market Iurie Rija afirmă că analiza evoluțiilor din Uniunea Europeană și a datelor reale de piață arată că o astfel de măsură nu va avea un impact considerabil asupra prețurilor interne și nici asupra veniturilor gospodăriilor agricole, susține expertul în agro-market Iurie Rija. Totodată, menținerea licențierii contravine atât principiilor de bază ale Organizației Mondiale a Comerțului, cât și spiritului Acordului DCFTA, care presupune eliminarea barierelor netarifare și funcționarea liberă a piețelor.
Potrivit lui, anularea licențierii nu va genera importuri masive. Singura excepție posibilă ar putea fi apariția unor volume limitate de porumb, strict din considerente de acoperire a necesarului intern, în contextul unei recolte mai reduse în sezonul actual și al cererii pentru porumb de calitate superioară destinat producției de furaje. Totuși, chiar și în acest scenariu vorbim despre cantități punctuale, fără capacitatea de a afecta radical piața.În această ordine de idei, mesajul către sector trebuie să fie unul de calm și echilibru: piața s-a ajustat, mecanismele economice funcționează, iar deblocarea importurilor nu reprezintă un risc sistemic pentru agricultorii din Republica Moldova, a conchis expertul.