Ce beneficii aduce integrarea europeană pentru sectorul agricol

Creșterea subvențiilor și investițiilor în agricultură sunt printre cele mai vizibile efecte ale aderării la Uniunea Europeană, afirmă expertul în agricultură. Potrivit lui, în cei 17 ani de când România a aderat la Uniunea Europeană, subvențiile fermierilor au crescut de la 70-80 de euro per hectar, în 2007, la 150-200 de euro, în 2024.

„Această subvenție este un mijloc de a reduce din cheltuielile pe care le fac fermierii pentru a obține recolta pe hectarul pe care îl cultivă. În România, la ora actuală, înseamnă per hectar în jur de 1000 de RON (n.r. echivalentul a 3900 MDL). Asta înseamnă, dacă mergem cu cheltuielile, le uniformizăm la 4000 de RON (n.r. echivalentul a 15400 MDL) pentru un hectar de grâu, înseamnă cam 25% din cheltuielile pe care le face un fermier pentru a produce grâu. Acum, nu putem să ne plângem de faptul că sunt puțini bani”, susține Ion Cioroianu.

Pe lângă subvenții, Uniunea Europeană are și un alt mecanism financiar prin care sprijină fermierii — investițiile pentru proiecte de dezvoltare rurală.

„Aceste proiecte de obicei sunt pentru procesare, infrastructură rurală, dotare cu mașini și tractoare agricole. De obicei accesează și primările pentru proiecte ca asfaltare, alimentare cu apă, canalizare, pensiuni agroturistice. Se dau bani și pentru tinerii fermieri. Sunt două criterii de a evaluare a proiectelor. Criteriile de eligibilitate care sunt impuse de Uniunea Europeană: să fie în mediul rural, să aibă angajați și să dezvolte cât de cât zona respectivă. Apoi sunt și criterii care se numesc de selecție pe punctaj, criteriile astea le fixează de obicei țara respectivă”, explică Cioroianu.

Facilitățile versus provocările integrării europene pentru sectorul agricol

Libertatea de circulație și accesul pe cea mai mare piață, de circa 500 de milioane de consumatori, sunt alte câteva beneficii pe care le presupune aderența la blocul comunitar, spune vicepreședintele AFR, care atrage atenția însă și la unele dezavantaje și provocări.

„Un dezavantaj e faptul că odată ce va intra în Uniunea Europeană, țara dumneavoastră va fi invadată de produse din toate țările UE, iar agricultorii o să aibă o problemă cu vânzarea produselor lor. În Uniunea Europeană, țările membre și-au educat populația să cumpere produsele lor naționale, chiar dacă sunt mai scumpe și mai puțin bune. Iar cea mai mare provocare, pe care noi am depășit-o printr-o muncă titanică, a constat în faptul că băncile care trebuiau să ne finanțeze nu aveau încredere în noi, românii. Cereau garanții peste garanții pentru a da bani, te controla de nu mai știai ce să faci. În plus agriculturii se confruntau cu diverse calamități: secetă sau inundații, iar băncile nu dădeau asigurări pentru calamități. Deci, noi eram singuri cu soarta noastră”.

Ce ar putea învăța fermierii de la noi din experiența celor de peste Prut?

Vizite de studiu în alte țări europene, preluarea experienței de la alți agricultori europeni și asocierea în organizații sau asociații de profil sunt printre principalele sfaturi pe care Ion Cioroianu le are pentru agricultorii moldoveni.

„Trebuie să se asocieze în asociații profesionale puternice, să-și aleagă lideri deștepți și luptători, să viziteze și să vadă cum funcționează ferme din Uniunea Europeană. Cel puțin noi așa am făcut. Am vizitat majoritatea țărilor UE, unde am văzut tipul de agricultură și am primit consultanță. Am cunoscut o parte din legislație și am căpătat curaj. Agricultura este un domeniu care lucrează cu ființă. Spre deosebire de alte domenii, noi suntem expuși la tot felul de situații care nu ne dau garanții: clima sau piața internațională. Trebuie să nu ne iasă din cap că noi dăm mâncarea și trebuie să ni se rezolve problemele. Agricultorii din Republica Moldova trebuie să fie conștienți că sunt o forță indispensabilă”.

Europarlamentarul Dacian Cioloș: R. Moldova să racordeze legislația națională la cea comunitară

Procesul de pregătirea pentru aderare presupune nu doar racordarea legislației naționale la cea comunitară, ci și restructurări, dar mai ales investiții în sectorul agricol, a subliniat fostul Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, într-un interviu pentru Teleradio Moldova. În momentul în care piața europeană se va deschide complet pentru produsele moldovenești, producătorii autohtoni vor trebui să devină competitivi pe piața europeană și să facă față concurenței cu producători din alte state UE.

„Avem legislație europeană care definește modul de funcționare a piețelor produselor agricole, a standardelor de producție, a normelor sanitare veterinare, a mecanismelor de susținere a agriculturilor prin subvenții sau prin investiții. Această legislație și cea privind normele de producție fitosanitare, sanitar, veterinare, dar și legislația privind facilitățile care se acordă agriculturilor, subvențiilor, trebuie preluate de Republica Moldova. Trebuie să existe instituțiile capabile să aplice acea legislație și în momentul în care toate lucrurile astea sunt în regulă, pot să înceapă să vină și finanțările europene (…) Toate lucrurile astea înseamnă pregătirea pentru aderare. Deci va fi și partea administrativ-instituțională, dar vor trebui să vină și fonduri de preaderare, fonduri europene, care să ajute la aceste investiții care vor trebui făcute în ferme, în unități de procesare din Republica Moldova pentru ca agenții economici din domeniul agroalimentar, din Republica Moldova, să fie competitivi pe piața europeană”.

Amintim că Republica Moldova va începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe 25 iunie, când va avea loc prima conferință interguvernamentală. Anunțul a fost făcut de președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene. Ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene și-au dat vineri „acordul de principiu». În acest context, liderii europeni au dat asigurări că vor fi alături de țara noastră în parcursul spre marea familie europeană.