В Молдове

Pavel Prisăcaru : Pentru a reanima această industrie, sunt necesare investiţii din partea statului

Pe vremuri, lâna era principala materie primă, în țara noastră, din care bunicile noastre țeseau covoare tradiționale sau confecționau articole de îmbrăcăminte. În prezent, însă, crescătorii de ovine spun ca lâna autohtonă este înlocuită cu cea din import, astfel ei sunt nevoiți să arunce lâna la gunoi.

Am discutat recent cu Pavel Prisăcaru, președintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Republica Moldova, care ne-a povestit că perioada de glorie a lânei pentru covoarele moldoveneşti a rămas în trecut, iar pentru a reanima această industrie, sunt necesare investiţii din partea statului.  

  • Cum explică producătorii de covoare din țara noastră, că importă materia primă din afară, cea autohtonă chiar nu corespunde cerințelor pieții, e vorba de calitatea lânei sau care este explicația?

Noi nu vindem de loc lână în Republica Moldova, căutăm să vedem ce oportunități putem găsi. De exemplu, am avut o discuție cu cineva care prelucrează lâna în România să vină să ia lână cu preț bun de la noi și acesta s-a oferit să ia toată cantitatea, dar gratuit. Însă acest lucru este nerentabil, ca să fie tunsă o oaie, trebuie plătit un meșter cu 15-20 de lei, iar de la o oaie se obțin 3 kg de lână, deci prețul pe care îl putem cere este de cel puțin 7-8 lei ca să ne recuperăm munca. Astfel nu am ajuns la nici un consens. Iar cineva la Bistrița folosește lâna să facă produse pentru termoizolare, în loc de vata sticlată. Lâna este cu mult mai ecologică, nu este cancerigenă, șoarecii nu intră în lână, mai ușor se lucrează, în plus, lâna nu se aprinde ușor, nu prea arde. Au fost cazuri în România unde s-au aprins câteva sonde de petrol și s-au aruncat cantități mari de lână pentru a stinge incendiul. De asemenea, în țara vecină, au început să se producă din lână granule mici, utilizate ca îngrășăminte minerale, deoarece granulele acelea absorb umiditatea din aer de 6 ori mai mult decât greutatea lor și astfel, o înmagazinează în sol. Timp de jumătate de an se păstrează și se dizolvă treptat în sol. Iar noi aruncăm în râpi mii de tone de lână anual, deși am putea să o utilizăm inteligent. Eu am fost în 2019 în Kirghistan, unde mi s-a povestit că toată lâna colectată în țara lor este exportată în China. Atunci am aflat că deja anual, China renunță treptat la cantitățile procurate de lână din zonă, cerința era în descreștere. Deja în 2020, China nu a mai cumpărat lână din Kirghistan.

De fapt lâna provenea anume din Republica Moldova.

De fapt, de prin 2015, cineva din Găgăuzia colecta lâna din Moldova și o exporta anume în Kirghistan, iar prețul a scăzut an de an. Dacă în 2015  se oferau circa  16-17 lei per kg, atunci în fiecare an scădea considerabil prețul cu 3-5 lei, iar prin 2018-2019 a ajuns la numai 2-3 lei per kg de lână. Mulți crescători au vândut-o cu așa preț mic, eu personal și câțiva fermieri, am preferat să o aruncăm la râpă, ca ulterior să constatăm că a fost luată gratis de cineva de acolo.

Pentru ca lâna autohtonă să corespundă cerințelor producătorilor de covoare, aceasta trebuie să fie prelucrată corespunzător.

La fabrica de covoare din Ungheni, materia primă este adusă din Noua Zeelandă sau alte țări, pentru că nu dispunem de utilaje moderne, care sunt necesare pentru prelucrarea lînei. Din păcate, nicio conducere nu s-a gândit să dezvolte această ramură a agriculturii, să investească în ramura ovinelor, deoarece am obține rezultate frumoase, investești un leu și s-ar dubla investiția. Nu avem concurenți, carnea de oaie este foarte căutată, dar nu putem îndeplini contractele din motiv că nu cerințele sunt mari, dar noi avem disponibile cantițăți mici. De 4 ani la rând, am reușit să legăm relații bune cu țările Uzbekistan, Kirghistan, Armenia și Azerbadjan și în fiecare an avem posibilitatea semnării unor contracte pe care din păcate nu le-am putea respecta, 10 mii de oi lunar. Poate situația se va schimba în urma Hotărârii Guvernului privind plățile directe per cap de animal, la ovine plata începe de la 500 de lei per oaie, iar la bovine de 7000 lei per vacă. Dar iarăși aceste sume, stabilite din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, vor fi oferite în anumite condiții, doar persoanelor juridice și începând de la minim 10 animale. Deocamdată numărul deținătorilor de ovine și caprine este oficial și mai mic. Dacă statistic avem circa 450 mii de oi, s-au înregistrat numai 100 mii oficial până în prezent. Atunci imaginați-vă că nu prea avem cum livra câte 10 mii de oi lunar. Deși eu consider că noi am reuși să ridicăm nivelul cărnii de oi cel puțin la egalitate cu cel al vinului moldovenesc, dacă s-ar implica autoritățile.

Și carnea de ovine este vândută la un preț scăzut cu mult, în comparație cu anii precedenți, deși este la mare căutare. 

Nu voi da nume, dar în Moldova este o familie de arabi, care a pus mâna pe această nișă, cumpără carnea de oaie destul de ieftină și o exportă cum le convine,  pentru că a știut cum să aranjeze acest lucru, achitând cui a trebuit. Dacă la început ofereau producătorilor autohtoni 24-25 de lei per kg, acum prețul abia de ajunge puțin peste un dolar. Dar noi avem peste 400 mii de hectare de pășuni, nevalorificate, care stau părăsite și care ar putea fi utilizate anume pentru creșterea oilor. Un alt detaliu dureros este că satele noastre sunt aproape goale, cine să mai crească animalele? Dar situația se va agrava, dacă nu se vor lua careva măsuri la nivel național. Mulți oameni au dus oile la abator din motiv că nu are cine să aibă grijă de animale, salariile în acest sector sunt foarte mici, dar eforturile îngrijitorilor sunt destul de mari, de dimineață până seara târziu, fără zile de odihnă, pentru 3-4 mii de lei.

  • Am înțeles că nici pielicelele nu se vând bine, comparativ cu 5 ani în urmă, când pielicica de oaie se comercializa cu 400-500 de lei, în prezent prețul a scăzut la 150 de lei.

Acest aspect al problemei cred că are o rezolvare mai simplă. Am fost la o ședință în raionul Florești, unde cineva mi s-a plâns de acest lucru, că nu are unde vinde pielicelele, că nu știu cum să procedeze. Eu m-am uitat la el și i-am răspuns foarte calm, că trebuie de lucrat la promovare. I-am dat exemplu propriu, eram cu o căciulă de cârlan pe cap și o bondiță îmbrăcat, pe când el purta un fes chinezesc. Anume pentru promovare, 4 ani la rând organizăm la Cimișlia festivalul ”Miorița, laie bucălaie”, unde promovăm toate produsele, de la brânzeturi până la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Multă lume văd că începe să poarte această vestimentație care ne reprezintă până la urmă și mă bucur că în pofida pandemiei, am organizat și anul trecut. Desigur nu a fost ca în 2019, când au participat reprezentanți din 11 țări, încet facem pași lenți, dar sper să fie cu folos. Nu prea a fost cineva care să dezvolte această ramură, domnul Pintilie Bulgaru a fost cel care a încercat să promoveze acest sector, dar rezultatele se obțin greu dacă nu există susținerea celor din Parlament.

  • Cum vedeți dvs rezolvarea acestui impas, creat în acest sector al zootehniei?

Eu sunt foarte optimist, noi am început să avem o colaborare foarte bună cu UCIP IFAD, care în scopul dezvoltării sectorului, a acordat suport la elaborarea Programului național de dezvoltarea a sectorului de ovine și caprine pentru perioada anilor 2020-2030. Acest program este la fel ca un pașaport. Sper că vom beneficia de strategii clare de dezvoltare a fermelor, cu echipamente  tehnologice și accesul la informare a tuturor crescătorilor de ovine și de caprine, precum și micșorarea intermediarilor existenți pe piața de desfacere. Până acum, din păcate, la conducerea țării, s-au perindat cei care au avut un interes foarte mic pentru dezvoltarea domeniului zootehnic, mai mult au atras atenție la viticultură, dar sper că lucrurile se vor schimba. La Cimișlia avem o fabrică de prelucrare a laptelui, vom încerca să obținem treptat un preț bun atât la carne per kilogram, cât și la animale vii din țara noastră.

      Doamne ajută să reușiți!

Mulțumim!

️Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!

Источник: Agroexpert

⚡️ Следите за новостями Agroexpert в ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!