Tot mai mulți agricultori din Republica Moldova își reorientează atenția către sorg – o cultură cunoscută din trecut, dar readusă în prim-plan ca soluție viabilă pentru condițiile climatice actuale. Printre aceștia se numără și Andrei Buzovoi, din cadrul S.R.L. AGROSFERA-BM, satul Pîrlița, raionul Ungheni, care în acest an a alocat 235 de hectare pentru sorg, ceea ce reprezintă aproximativ 25% din asolamentul din cadrul fermei sale.
Potrivit acestuia, semănatul a fost efectuat în perioada 1–3 mai, iar în prezent cultura se află în faza de înfrățire. „Dacă are condiții favorabile, formează lăstari suplimentari, care pot contribui la sporul de producție”, explică fermierul.
Andrei Buzovoi afirmă că ideea de a introduce sorgul în tehnologia fermei i-a venit în 2017, în contextul tot mai frecventelor episoade de secetă.
„Am căutat o alternativă la porumb, o cultură capabilă să se dezvolte în același areal agroclimatic, dar cu toleranță sporită la stres hidric. Sorgul a fost cultivat anterior în Moldova, chiar se producea sămânță autohtonă”.
Fermierul susține că a combinat informația istorică, disponibilă în literatura de specialitate, cu experiențele altor producători din regiune și din afara țării, adaptând totodată tehnologia de cultivare la condițiile pedoclimatice locale.
Unul dintre avantajele majore ale sorgului este toleranța crescută la secetă moderată. În 2023, an agricol dificil, cultura de porumb a înregistrat pierderi semnificative – între 500 kg și 3 t/ha, în timp ce sorgul a atins 5–6 t/ha. Într-un an favorabil, precum 2021, producția de sorg a fost comparabilă cu cea a porumbului: 10,5 t/ha față de 11 t/ha.
Investiții și rentabilitate
Sorgul se pretează și pentru soluri mai sărace, cu textură argiloasă sau nisipoasă, unde porumbul are performanțe reduse. În plus, necesarul de azot pentru sorg este cu aproximativ 40% mai mic, ceea ce duce la economii semnificative în privința fertilizării.
Costurile totale de producere, de la pregătirea terenului până la depozitare, se ridică la circa 15.000 lei/ha, însă tehnologia de bază este estimată la aproximativ 9.000 lei/ha. Diferențele față de porumb sunt mici, dar randamentul economic variază în funcție de prețul de valorificare și de condițiile de vegetație.
„Profitul mediu estimat este de circa 5.000 lei/ha, în funcție de recoltă. Prețul de valorificare a sorgului este, de regulă, cu 10% mai mic față de porumb, dar piața este mai stabilă”, afirmă Buzovoi.
Destinații și piețe de desfacere
Sorgul moldovenesc este exportat în țări din Orientul Mijlociu – Turcia, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite – unde este utilizat atât în hrana umană, cât și în sectorul furajer. De asemenea, Buzovoi exportă în România, unde colaborează cu un partener din Buzău specializat în producerea de furaje combinate.
În ceea ce privește piața internă, utilizarea sorgului este limitată, în principal din cauza lipsei de informare în sectorul zootehnic. „Se încearcă promovarea culturii și în acest segment, întrucât sorgul are un potențial furajer excelent. În prezent, în Moldova este utilizat mai ales pentru producerea alcoolului sau vândut ca produs alimentar în magazine”, menționează fermierul.
Particularități tehnologice
Andrei Buzovoi recomandă un număr de plante la hectar cuprins între 180.000 și 280.000, ținând cont de faptul că sămânța de sorg are o rată mai scăzută de germinație (80–90%) față de alte culturi. În plus, trebuie compensate eventualele pierderi provocate de condițiile pedoclimatice sau de dăunători.
Referitor la plantele premergătoare, sorgul nu este pretențios. Poate fi cultivat după cereale păioase, floarea-soarelui sau chiar porumb, însă este importantă monitorizarea eventualelor carențe nutritive, cum ar fi cea de zinc, care poate apărea în solurile deja epuizate de culturile anterioare.
„Nu este o cultură miraculoasă, dar este una rațională. Și, într-un an agricol greu, poate înclina balanța în favoarea fermierului”, conchide Andrei Buzovoi.
FAO, Japonia și Elveția susțin extinderea culturii de sorg în Republica Moldova
Precizăm că, în luna mai curent, în cadrul unui nou proiect al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), finanțat de Guvernul Japoniei, 280 de fermieri au primit semințe de sorg pentru cultivarea a până la 8 h. de teren.
Acest proiect, cu un buget de 560.000 de dolari, va sprijini peste 1.000 de fermieri din sectorul zootehnic și vegetal până în martie 2026, promovând adaptarea și reziliența pe termen lung prin diversificarea culturilor și asigurarea hranei pentru animale.
„Proiectul este o colaborare vitală între Republica Moldova, FAO și Guvernul Japoniei, și este esențial pentru a ne asigura că fermierii noștri din sectorul vegetal și animal înțeleg potențialul acestei culturi de a-și menține productivitatea chiar și în condiții de secetă severă”, a menționat Vasile Șarban, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova.
