Zăpada le dă motive de bucurie fermierilor care au înființat culturile de grâu și rapiță. Spun că au șanse să obțină recolte bune dacă temperaturile se mențin la limita de îngheț iar zăpada se topește lent. Este vorba de regiunea de nord și sud a țării unde au căzut cantități însemnate de precipitații.
Un strat de peste 20 de centimetri grosime de zăpadă rezistă de peste o săptămână în susul și nordul Republicii Moldova, îmbrăcând culturile de toamnă. Pătura de omăt se comportă precum o pelerină protectoare, spune expertul în agricultură Viorel Chivriga, foarte utilă în nopțile geroase și episoadele cu vânt puternic.
„Protejează culturile de toamnă împotriva înghețului. Este deja ger de 6 grade Celsius, dar din câte am văzut în avertizările meteorologilor ne așteptăm la minus 10 grade Celsius, chiar temperaturi mai scăzute, pe timpul nopții. Gerul afectează pentru că, plantele nefiind bine dezvoltate deoarece nu au avut o activitate de creștere corectă în perioada de toamnă și precipitații la timp, apare fenomenul acesta de îngheț și pot dispărea dacă nu au protecția stratului de zăpadă”, declară Chivriga.
Rolul cel mai important al ninsorilor de la sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie, spune Chivriga, este cel de ameliorare a secetei pedologice care, anul trecut, a compromis recoltele aproape în totalitate. Pământul beneficiază de umiditate într-o etapă importantă pentru cultura de grâu și chiar cea de rapiță.
„În afară de faptul că protejează împotriva înghețului, zăpada lucrează la umezirea solului. Important este că topirea zăpezii este progresivă și nu apare fenomenul de băltire, ca apa să înece plantele. Estimez că 40 de litri pe metrul pătrat s-au acumulat după aceste ninsori, în anumite porțiuni. Cred că o medie de 20 de litri pe metrul pătrat în câmp arabil s-au adunat”, spune Chivriga.
Datele Biroului Național de Statistă relevă că recolta anului 2022 se caracterizează prin micșorarea față de anul 2021 a volumului cerealelor şi leguminoaselor boabe cu 63,1% (din ele a porumbului pentru boabe – cu 74,8%, a grâului - cu 45,6%, a leguminoaselor pentru boabe – cu 32,5%), a sfeclei de zahăr - cu 49,6%, a soiei – cu cu 39,0%, a floarei soarelui – cu 35,3%, a fructelor, nucilor și pomușoarelor – cu 26,1%, a cartofilor – cu 21,4%.
FAO, în raportul de anul trecut, spune că fermierii au fost afectați de o secetă severă și că există riscuri pentru viitorul sezon de recoltare. Deficitele persistente de umiditate în straturile inferioare de sol din întreaga țară pot avea un impact negativ asupra performanței sectorului. Prețurile și disponibilitatea îngrășămintelor și a produselor fitosanitare rămân o provocare, în timp ce ratele dobânzilor la creditele bancare s-ar putea menține la niveluri foarte ridicate anul viitor.
Pentru a minimiza efectele și a anticipa alte consecințe negative, ca rezultat al evaluării, misiunea a identificat necesitățile de suport pentru sector, constând în acțiuni urgente de sprijin pe termen scurt pentru a asigura următorul sezon de recoltare și extinderea stimulentelor pentru aplicarea tehnologiilor și practicilor de adaptare la schimbările climatice, îmbunătățirea sistemului de informare agricolă cu statistici și date de avertizare timpurie a secetei, integrarea fermierilor mici în sistemul de marketing.
Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
