Securitatea alimentară și asigurarea pieței interne cu produse autohtone de calitate sunt priorități strategice pentru autoritățile Republicii Moldova, mai ales că pregătirile pentru integrarea în Uniunea Europeană presupun anumite condiții necesare de realizat, într-un termen relativ scurt. Deși oficial Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană (UE) cu trei ani în urmă, procesul de armonizare a legislației naționale cu actele normative echivalente cu cele din statele membre UE, durează. În acest sens, instituțiile statului solicită mai mult timp pentru a reuși transpunerea acestora.
La 22 septembrie 2025, s-a declarat că procesul de screening bilateral cu Comisia Europeană, o examinare aprofundată a fiecărui domeniu de politică (cunoscute și sub denumirea de capitole de negociere), care a început în iulie 2024, a ajuns la final. Cu alte cuvinte, Republica Moldova a mai făcut un pas spre aderarea la Uniunea Europeană, stabilind planuri clare de aliniere la normele Comunității Europene. Acest proces permite Comisiei să determine cât de bine este pregătită Republica Moldova pentru aderare și constituie o bază tehnică importantă pentru progresul ulterior în negocierile de aderare.
Aproape 50% din legislația Uniunii Europene vizează agricultura, dezvoltarea rurală, siguranța alimentară și pescuitul, iar aproximativ 30% din bugetul Uniunii este alocat anume acestor domenii. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a coordonat 3 capitole care prevăd transpunerea a circa 2000 de acte și regulamente europene, dintre care cea mai mare parte revine Capitolului 12 – Siguranța alimentară, politici veterinare și fitosanitare. Considerat de altfel cel mai complex dintre cele 35 de capitole ale acquis-ului comunitar, Capitolul 12 înseamnă transpunerea a peste 1.200 de acte legislative europene privind siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, standardele sanitare și fitosanitare.
Pe de altă parte, secretarul de stat din cadrul MAIA, Vasile Șarban susține că va fi solicitată o perioadă de tranziție pentru ca producătorii agricoli să se pregătească treptat de implementarea noilor cerințe conforme cu standardele europene.
„Sunt președintele echipei responsabilă de screeningul Capitolului 12, un domeniu foarte dificil și totodată important, pentru că vorbim de siguranța alimentelor și de protejarea sănătății publice. Pot să vă spun că deși stăm bine la partea de armonizare, trebuie să punem accent pe pregătirile pentru implementarea treptată a standardelor europene, sunt unele politici veterinare care nu pot fi modificate peste noapte, producătorii trebuie să aibă timp suficient pentru a le realiza. Așteptăm recomandările Comisiei Europene după screening, în baza cărora MAIA va definitiva pozițiile de negociere pentru aderare, ținând cont și de propunerile venite din partea asociațiilor de producători și organizațiilor de profil, pe care i-am consultat pe parcursul ultimelor luni. Urmează practic să fie determinat și nivelul de pregătire al Republicii Moldova pentru integrarea în Politica Agricolă Comună (PAC) pentru ca ulterior fermierii noștri să poată beneficia de fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii și oportunități de a se integra în Piața Unică Europeană a produselor agroalimentare. Acest lucru înseamnă că agricultorii noștri vor avea șanse mai mari de a intra pe piața europeană și de a exporta fără controale suplimentare la frontieră”, a declarat Vasile Șarban, secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Deși inițial Noua Lege a sănătății animalelor urma să intre în vigoare începând cu 8 mai 2026, ANSA a solicitat o perioadă mai lungă de tranziție până în 2028, pentru ca să se reușească adaptarea la toate standardele europene în domeniul zootehnic.
„Noua Lege a sănătății animalelor transpune Regulamentul UE 429 din 2016, care este un cod al sănătății animalelor și desigur vorbim de introducerea unor cerințe obligatorii pentru sănătatea animală, echivalente cu cele din statele membre UE. Deși inițial a fost prevăzut termenul până în luna mai 2026, totuși este vorba de transcrierea multor acte normative și de implementarea acestora, prin urmare am explicat necesitatea de a dispune de mai mult timp, până în 2028. De asemenea este nevoie și de pregătirea fermierilor, nu doar studierea cadrului normativ nou. O provocare majoră cu care se confruntă fermierii din întreaga lume, este prevenirea bolilor în fermele și menținerea bunăstării animalelor. Urmează să fie asigurate și respectate normele de biosecuritate în toate fermele. Anterior, acestea erau franjurate prin diferite acte normative secundare pe specii aparte, acum sunt comasate în această Lege. Cu alte cuvinte, fermierii trebuie să construiască anumite facilități în ferme ca să dispună de norme înalte de biosecuritate pentru a preveni atât introducerea infecțiilor, cât și difuzarea bolilor din interiorul fermelor”, a subliniat Alexandru Manciu, directorul general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
În acest context, am solicitat informații și referitor la Societățile de ameliorare a animalelor de toate speciile, care până a deveni funcționale, mai întâi trebuie create și înregistrate la ANSA.
„În baza Legii nr. 213/2022 a zootehniei, intrată în vigoare în 2023, armonizată cu legislația Uniunii Europene, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a emis Ordinul Nr.81/2024 privind evidența zootehnică în fermele societăților de ameliorare a animalelor din specia bovină, ovină, caprină și ecvină și în exploatațiile reproducătoare de suine. Acele ferme de prăsilă au fost redenumite în societăți de ameliorare, care la fel își vor asuma rolul de a selecta și reproduce animale înalt productive și de a aproviziona fermierii autohtoni cu material biologic de prăsilă, garantând un fond genetic bun. Cel mai rapid s-au mișcat crescătorii de porcine, avem înregistrată o societate de ameliorare și încă un agent economic urma să mai fie înregistrat, însă în perioada când a demarat procedura de obținere a statutului de societate de ameliorare, din cauza pestei porcine, a rămas fără animale. Nu este nimic complicat de fapt, mai ales că datorită proiectului AGGRI care este încă actual, mulți fermieri și-au modernizat fermele de bovine, cu utilizarea unor dispozitive și utilaje moderne, inclusiv amenajarea gropilor pentru dejecții conforme standardelor europene și achiziționarea bovinelor de rase productive. Mai sceptici sunt crescătorii de ovine și caprine, dar am discutat cu ei și sunt în pregătiri. Pe de altă parte, vă confirm că crescătorii de bovine au depus cerere și sunt la o etapă avansată. Au fost identificate anumite carențe pe care imediat ce le vor înlătura, vor obține acest statut de Societate de ameliorare. Statul nu poate interveni în activitățile economice pe care le au fermierii, numai cu intervenții regulatoare ca să stabilim acele criterii de care să se țină cont, dar dorința și respectarea parametrilor le revine lor. Pot prelua bunele practici din România, important să își dorească și să dea dovadă de sârguință. În ceea ce privește consilierea din partea statului, noi am avut multe ședințe pe acest subiect, unele ramuri se orientează mai rapid ce au de făcut, altele mai lent, noi suntem deschiși pentru susținere în cazul tuturor”, a menționat Alexandru Manciu, directorul general adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
