Selecția animalelor productive garantează rezultate bune
Vasile Munteanu din satul Suruceni care crește în prezent circa 200 de oi și capre, poate fi dat ca un exemplu de afacere de succes. A înființat compania „Agroferma” din dorința de a demonstra că și în Republica Moldova tinerii se pot realiza prin investiții inteligente și un plan bine pus la punct. A revenit din Germania și cu banii câștigați a decis să construiască o fermă de oi. Nu a gustat din cupa succesului imediat, însă nu a renunțat. A adus în țară câteva rase de oi productive, a fondat propria linie de producere de lapte, brânză de oi și caș, demonstrând că se pot face afaceri și acasă.
Fiind primul din familia sa care a decis să se ocupe cu oieritul la un nivel profesionist, Vasile Munteanu a trebuit să cerceteze atent ramura și să înțeleagă că rasa autohtonă este lipsită de performanță. A durat până a înțeles că fără investiții în rase productive, nu va exista profit. În 2020, selecția unor rase productive a devenit o prioritate pentru dezvoltarea fermei sale. Inițial a încrucișat rasa autohtonă de oi cu o rasă germană, ca ulterior să opteze pentru importul unor rase pure: Friză Ostfriesisches Milchschaf din Austria, Assaf, pentru carne și lapte. De asemenea, a importat și anumite rase de caprine productive.
„Friză Ostfriesisches Milchschaf din Austria a fost prima rasă importată, circa 35 de oi, apoi am importat din Austria o rasă de capră elvețiană, „Toggenburg” care este unică în Moldova și are o producție foarte mare de lapte pentru brânzeturi. De asemenea, am adus și din Franța, rasa de oi „Lacaune”, însă rasa spaniolă Assaf este cea mai numeroasă și productivă. Animalele importate sunt mai productive, laptele are un gust mult mai bun și plus la toate, în Austria, în Germania, în general în țările europene, în mare parte se face selecție. La noi în țară nu prea se face selecție și evident că rasa care se găsește la alți producători a ajuns să fie neprofitabilă. Vreau să menționez faptul că noi suntem singurii care produc brânzeturi din lapte de oi tot anul împrejur. Am reușit să introducem la noi în fermă o tehnologie în acest sens. De obicei, oile fată miei în februarie-martie și dau lapte până în octombrie sau noiembrie, pe urmă nu mai există lapte de oi. Chiar a trebuit să fac o demonstrație într-o iarnă, am postat pe rețelele de socializare un video ca oamenii să înțeleagă că este adevărat și că este posibil în toiul iernii să avem caș proaspăt”, a povestit Vasile Munteanu.
Deși înțelege sensul selecției unor rase productive, nu este interesat deocamdată de a înființa o societate de ameliorare.
„Dacă ne-ar permite să fim independeți ferma noastră în calitate de societate de ameliorare, poate am depune eforturile necesare și am depune dosarul la ANSA, însă ne-au comunicat că trebuie să ne asociem 2-3 producători, cel puțin. Am încercat anul trecut să facem o cooperativă de producere, cu 5-10 fermieri și recunosc că a fost un eșec, am înțeles că lumea noastră nu este pregătită de a se implica în activitate pe adevăratelea. Ca să poți prelucra o tonă pe zi într-un container care costă în jur de 15 mii de euro, presupune o investiție minimă de 45 mii de euro, pentru că este nevoie de cel puțin 3 containere și am discutat cu alți producători. Le-am propus să repartizăm costurile și ca ulterior cooperativa noastră să depună dosarul nostru comun pentru obține calitatea de Societate de ameliorare. Nu am ajuns la un consens și atunci am renunțat. Din păcate, lumea încă nu pune preț pe selecție și din acest motiv nu se pot obține rezultate înalte. Asociațiile presupun colaborări armonioase, nu contradicții inutile. Pe de altă parte, formalitățile birocratice impuse de ANSA sperie producătorii și probabil anume din acest motiv nu se grăbesc să depună actele pentru a deveni societăți de ameliorare”, a explicat producătorul.
Anterior au avut un magazin cu denumirea „AgroFerma”, unde vindeau produse lactate și produse din carne, dar, din păcate, acesta a fost închis.
„Nu era rentabil, nu venea lumea la magazinul nostru. Locația probabil nu a fost prea bună, în plus oamenii pretențioși. Unora le place mai tare, altora mai moale, noi avem un standard. Pe rețelele de socializare sunt vânzări, dar noi am reușit să obținem contracte cu anumite companii mari. Oferim brânza angro la producere, pentru că la raft avem nevoie de ambalaj, dar deocamdată diferența de preț nu este atât de mare ca să ne dorim neapărat la raft. Aparatul de vacumat și etichetele, procesul de vacumare în sine, toate presupun alte costuri și până când suntem mulțumiți să vindem producția angro. De asemenea, avem contracte și cu 15 restaurante, anul împrejur, le oferim brânză și carne de miel”, a precizat fermierul.
În pofida provocărilor din domeniul zootehnic, Vasile Munteanu susține că dacă există organizare, se pot obține rezultate frumoase și în Republica Moldova.
„Construim acum un nou grajd, dacă oile stau mai mult la iesle, o persoană se poate descurca pentru că repartizăm hrana cu tractorul. Furajul e unul din cele mai importante etape în creșterea ovinelor. Analizând valoarea energetică a fiecărui component am făcut rețeta noastră proprie de furaje. Acea bază furajeră corectă pentru animale ajunge pe patul de furajare din centrul grajdului, unde baloții se pun cu tractorul, procesul este mecanizat, lucrul a devenit mai simplu. Eu mă implic la producere și la livrarea produselor. Munca a devenit mai ușoară, important să se dorească. Însă vă pot spune că forța de muncă rămâne o problemă actuală, probabil în orice sector. Noi însă ne descurcăm. Uneori mai mergem și la târgurile organizate, însă în mare parte vindem în baza contractelor existente și dacă avem anumite solicitări pe internet, livrăm cu plăcere tuturor doritorilor de a savura din produsele noastre naturale 100% și proaspete anul împrejur”, a subliniat producătorul Vasile Munteanu.
