Usturoiul este una dintre cele mai populare legume la noi în țară, fiind foarte utilizată în gastronomie, motiv pentru care tot mai mulți agricultori aleg să o cultive. Pe lângă faptul că este o cultură rezistentă la temperaturile joase, poate garanta și un venit pe măsură, de câteva mii de dolari per hectar. Totuși deocamdată suprafețele cultivate cu usturoi în Republica Moldova rămân de circa 30 de hectare, astfel usturoiul autohton asigură doar 10% din consumul populației.
Paradoxal însă este că deși se cunosc beneficiile usturoiului, atât pentru alimentația cetățenilor, cât și pentru aportul financiar care l-ar putea genera cultivarea acestei legume, autoritățile nu consideră oportună subvenționarea producătorilor de usturoi. Ba mai mult, chiar se fac recomandări la nivel național de a găsi soluții pentru a crește cantitățile de usturoi cultivate în țară pentru a putea exporta și în UE, or de câțiva ani există cotele preferențiale la această legumă, extrem de puțin valorificate. Care este situația reală în prezent, cât usturoi se crește în țară și cât de fapt este importat, și nu exportat de agricultorii noștri, ne-am propus să aflăm în acest material.
Conform datelor oficiale, în ultimii ani, suprafețele pe care s-a cultivat usturoiul au oscilat între 28 și 30 de hectare. Media recoltei obținute per hectar a constituit 3 tone. Cotele de export în UE la usturoi au fost dublate în 2022 de la 220 la 440 de tone. Pe piață există mai multe soiuri de usturoi, fiecare având condiții specifice de climă și sol. În funcție de perioada de plantare, există două tipuri de culturi de usturoi: de primăvară și de toamnă. Producătorii noștri, cei mai curajoși din țară, își asumă riscurile și toate provocările când aleg să cultive usturoi, miza lor fiind una clară – obținerea unei recolte bogate și ulterior - un profit pe potrivă.
Producătorul Alexandru Șcecaliuc susține că în fiecare an, toată producția obținută de pe cele 14 ha cultivate cu usturoi, este vândută în câteva zile.
”Noi cultivăm usturoi de câțiva ani, am testat diferite soiuri și chiar am ales soiurile care ne garantează profit și pot să vă spun că pentru export ne-ar trebui în jur de 100 de tone, însă deocamdată nu exportăm. După recoltare, în timp de 15 zile, se vinde toată producția, iar în restul zilelor, cred că populația cumpără usturoi care se importă din China. Din 2009, lucrăm pentru a găsi acele soiuri care în următorii 20 ani să îi cultivăm și acestea să rodească, este vorba de adaptarea la clima și solul nostru. Am selectat soiul Strămoșesc care este un soi bun, foarte gustos, care are un gust adevărat de usturoi. Ideal pentru materialul săditor, pentru un ha sunt necesare în jur de 1,5 tone. Al doilea soi este cel Tibetan, care este destul de mare, cu 12-15 dinți cu mărimea până la 6,5 cm, foarte avantajos, în plus este rezistent la temperaturile joase. Recolta este una bogată în ambele cazuri. De exemplu, noi sădim un baib (un singur cățel) și obținem de 4-5 ori mai mult, adică se obțin de la 6 la 8 baibi și chiar dacă să luăm în calcul pierderile care apar, unele căpățîne sunt accidental tăiate, oricum obținem cantitatea de 4-5 tone de usturoi stabil. În ultimii 15 ani, prețul minim al unui kg de usturoi s-a păstrat de 1,5 dolari. Astfel suma obținută anual variază între 7-10 mii dolari de la un hectar.
Acest lucru explică interesul agricultorilor pentru cultivarea usturoiului, care se pare că este o cultură destul de profitabilă. Întrebat de ce nu și-au propus să cultive suprafețe mai mari și să exporte usturoi, producătorul ne-a explicat că și-ar dori să asigure mai întâi piața locală, apoi să se extindă și în UE.
”Noi planificăm să pregătim un centru de colectare a usturoiului și de prelucrarea a acestuia pentru a-l transforma în praf, care are o durată mai mare de păstrare și ulterior vom gândi o strategie și de exportare. Am procurat utilajul necesar și în acest an practic vom finaliza pregătirile. Ideea a apărut când un producător mare de mezeluri care produce în jur de 2 milioane de kg de carne pe an utilizează aproximativ un tir de usturoi praf și astfel am decis să ne adaptăm solicitărilor de usturoi în formă de praf. De asemenea, anul acesta pe o suprafață de 2 ha avem un lot demonstrativ cu 7 sorturi diferite, care se coc în diferite perioade ale anului și am lăsat până anul viitor pentru a avea un ciclu de 2 ani. Usturoiul se va înmulți de la sine, dintele se desface și ca atare e ca și cum l-am fi plantat din nou. Anul viitor vom demonstra că este posibil de plantat într-un ciclu de 2 ani. De pe un hectar pe care se cultivă 1000 kg de material săditor, recolta obținută va fi cel puțin dublă numai cu îngrijire, fără alte costuri. Vom avea material săditor propriu, dar vom obține și profit. Acest lucru probabil va încuraja și pe alți agricultori să opteze pentru cultivarea usturoiului. Ceea ce vom obține acolo vom putea replanta ulterior pe o suprafață de circa 10 ha” ne-a explicat Alexandru Șcecaliuc.
Gheorghe Scutaru, directorul comercial „Sanctum AG” SRL susține că usturoiul este o cultură pe care o cultivă mai mult ca o pasiune decât ca o afacere care i-ar aduce un profit mare.
”Am început dintr-o provocare cu un soi importat din Cehia pe o suprafață care variază de la 3 la 5 hectare. Recolta obținută este de 8 tone/ha, însă noi nu exportăm, nici nu ne-am propus acest lucru. De anul trecut, cultivăm și un soi de usturoi importat din România, unde această cultură este foarte populară, se cultivă pe suprafețe imense, căci și statul acolo susține producătorii altfel. Este un soi fără tijă florală, de primăvară, gustos, se păstrează bine, dar nu este foarte roditor. Probabil nu am ajuns să exportăm, căci producția obținută permanent este cumpărată de alți producători autohtoni, în special cei specializați în prepararea murăturilor care au înțeles că aroma și gustul usturoiului moldovenesc depășește cu mult pe cel chinezesc. Anul trecut cele 15 tone de usturoi le-am vândut imediat, însă nu cunoaștem dacă au plecat spre UE sau au fost consumate în țară” a menționat Gheorghe Scutaru.
Un alt agricultor care și-a încercat norocul cu usturoiul este Andrei Minenco, din suburbia municipiului Chișinău.
”Eu am cultivat un soi moldovenesc brevetat de academicianul Vasile Botnari de la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor pe o suprafață mică de 40 de ari. Din cele 40 kg semănate, am strâns 200 kg. Aș avea posibilitatea să mă extind, însă problema principală este finanțarea afacerii. Am depus o cerere pentru a obține un grant la Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), căci îmi surâde ideea de a cultiva usturoi și de ce nu să aduc o contribuție la creșterea suprafețelor cu această cultură la noi în țară, unde din păcate se mănâncă destul de mult usturoi chinezesc. Sper că autoritățile vor oferi sprijin financiar și voi beneficia de grantul necesar pentru a demara în forță afacerea cu usturoi” ne-a spus Andrei Minenco.
Ion Constantin este un producător din satul Micăuți, raionul Strășeni care de 7 ani cultivă usturoi pe o suprafață de 2 ha, obținând o medie de 5-6 tone de pe un hectar.
”În primul an, am cultivat usturoi pe numai 40 de ari și treptat am mărit suprafața ca în prezent să cultivăm acest soi autohton pe cele 2 hectare. Suntem mulțumiți, obținem o roadă bună în fiecare an, peste media pe țară care este de 3 tone per hectar. Noi strângem circa 12 tone de pe suprafața cultivată, media fiind de circa 5-6 tone de pe un hectar.Dar și așa nu putem vorbi de export, chiar dacă știm că există o cotă anumită, însă mai avem de muncit mult până vom ajunge să exportăm. Ne-am putea mări suprafața, însă vom avea alte provocări, cu forța de muncă, ne va mai trebui spațiu de depozitare și chiar tehnică agricolă” a explicat Ion Constantin.
Prin urmare, usturoiul cultivat în țară nu a depășit suprafața totală de 30 de hectare, iar cantitatea obținută de agricultorii din Republica Moldova, în jur de 90 de tone, asigură doar 10% din consumul intern. Nu prea se poate face export cu un produs care abia ajunge populației pentru consumul propriu. Totuși potrivit BNS, Republica Moldova are o prezență pe piețele internaționale, dar modestă.
Spre exemplu, în 2021, doar 8,65 kg de usturoi au fost exportate în Camerun, în 2022, cantitatea a crescut până la 20,45 kg, pe când în 2023 a fost de numai 12,25 kg. Chiar și așa, anul trecut, a avut loc o premieră pentru țara noastră, aproape 10 tone au ajuns în Polonia, adică pe o piață din UE.
Din calculul agricultorilor cu care am discutat, șansele de a exporta usturoi în acest an sunt mici. În schimb, usturoiul importat de Republica Moldova a depășit cifra de 800 de tone, ceea ce reprezintă 90% din consumul total al populației. Cel mai des, usturoiul este importat din China.
Potrivit autorităților, din păcate cotele de export la usturoi rămân nevalorificate, însă în viitorul apropiat nu se prevede acordarea unor subvenții pentru producătorii de usturoi. În România de exemplu există Programul „Usturoiul”, care presupune că un fiermier care cultivă usturoi va fi subvenționat pentru întreaga suprafață cultivată (condiția este să cultive pe cel puțin 3.000 mp.)
