45% din toată producția exportată de către Republica Moldova este agricolă sau din industria alimentară, prelucrată agricol. În ultimii 25 de ani, cea mai rapidă productivitate a muncii a fost înregistrată în agricultură. Astăzi, deși lucrează de 4 ori mai puțini oameni față de acum 40 de ani, se produce de două ori mai mult decât în cei mai buni ani din perioada sovietică. Despre aceasta a declarat expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în baza mediei pentru ultimii cinci ani, 40% din toată producția pe care o exportă Republica Moldova este din agricultură. Astfel, zece produse agricole și alimentare cele mai exportate de către Republica Moldova sunt: cereale și semințe – 39,6%; fructe și legume – 16,5%; băuturi alcoolice – 16,1%; grăsimi și uleiuri – 11,4%; preparate din legume și fructe – 5,8%; alimente pentru animale – 2,5%; lactate, ouă și miere – 1,4%; preparate din cereale și patiserie – 1,4%; tutun și produse de tutun – 1,1%; zahăr și produse zaharoase – 1,1%; alte produse – 3,7%.
Analizând exportul de fructe Ioniță a menționat că în 1994 acesta a totalizat 55,6 mil/dolari; în 1999 – 20,1 mil/dolari; 2012 – 202,3 mil/dolari; 2016 – 155,8 mil/dolari; 2017 – 221,6 mil/dolari; 2023 – 266,1 mil/dolari; 2024, trimestrul trei, în valoare anuală – 292,7 mil/dolari.
„La acest capitol am stat destul de prost până în 1999. După, s-a majorat treptat exportul de fructe. Anul acesta va fi finalizat cu peste 300 mil/dolari volumul exportului de fructe al Republicii Moldova. În condiția în care la noi producția de cereale în acest scade, exportul celorlalte tipuri de produse scade, unica ramură care asigură creștere, și an acest an, este exportul fructelor”, a susținut expertul.
În baza datelor din 2023, economistul a constatat că strugurii au avut o pondere de 24,9%; merele – 23,5%; prunele – 15,3%; nucile – 15,2%; cireșele – 8,2%; pomușoarele – 1,2%; caisele – 1,1%; alte fructe – 10,5%.
„Republica Moldova, în ceea ce privește fructele, de fapt avem o renaștere din 2015. Embargoul impus în 2014 de către Federația Rusă, pe fundalul semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere, care îl cuprinde și pe cel de comerț liber schimb, cu UE, a dus la două efecte imediate. A fost schimbată direcția exporturilor moldovenești. Dacă anterior eram dependenți, la export, de două-trei țări, și pentru două produse mari: nucile și merele, după 2015 la noi brusc a început să apară ramuri noi de export, în special strugurii, a urmat prunele și toate celelalte. Ca rezultat, Republica Moldova a diversificat piețele de export și produsele”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analistul economic a afirmat că deși în domeniul agricol lucrează, în prezent, de patru ori mai puțini oameni, se produce aproape același volum de fructe, nuci și pomușoare ca și acum 40 de ani. Dacă producția de fructe, nuci și pomușoare în perioada 1981/1985 a fost de 858 mii/tone media anuală; între anii 1986/1990 a crescut la 1 milion 044 de mii de tone media anual. Între 1991/1995 a scăzut la 868 mii/tone media anuală; între 1996/2000 a coborât la 464 mii/tone media anuală. Din 2001 și până în 2005 media anuală a fost de 433 mii/tone; între 2006/2010 – 328 mii/tone; 2011/2015 – 465 mii/tone; 2016/2020 – 771 mii/tone; iar între 2021/2023 – 805 mii/tone.
Analizând exporturile pentru ultimii trei ani, Veaceslav Ioniță a estimat cota fiecărui produs în exportul de cereale și oleaginoase. Astfel, semințele de floarea soarelui au avut o cotă de 31,9%; porumbul – 29%; grâul – 23,2%; semințele de rapiță – 10%; orzul – 3,1%; boabele de soia – 1,3%; altele produse – 1,4%.
„Astăzi, pe malul drept al Nistrului, aceste produse însumează 4,2 mil/tone/anual. În regiunea separatistă transnistreană se ajunge la circa 800 de mii de tone anual. În total, circa 5 mil/tone/anual, cu un număr de oameni implicați de patru ori mai mic. În cea mai bună perioadă pe timpul URSS s-au produs 3 mil/tone anual”, precizează Ioniță.