Ploile necontenite blochează recoltarea la floarea-soarelui, iar birocrația din Turcia este o altă lovitură pentru agricultorii din Republica Moldova. O modificare recentă în legislația fitosanitară a Turciei de la începutul lunii octombrie, a blocat parțial fluxul comercial de cereale și oleaginoase moldovenești prin portul Constanța. Traderii din România, care de obicei preluau loturi de grâu, porumb, floarea-soarelui sau rapiță de origine moldovenească pentru reexport către Turcia, au încetat să mai accepte volumele respective.
Explicația ar fi legată de o schimbare în evidența trasabilității mărfii. Importul de produse agricole în Turcia este reglementat de Bitki Karantinası Yönetmeliği (Regulamentul de Carantină Fitosanitară), emis în temeiul Legii nr. 5996 privind serviciile veterinare, siguranța plantelor, alimentelor și hranei. În perioada anilor 2024-2025, autoritățile turce au revizuit acest regulament, introducând cerințe suplimentare pentru cazurile de reexport, adică atunci când țara de origine a mărfii este diferită de țara de încărcare (exportatoare).
„Noile prevederi au fost publicate în Monitorul Oficial (Resmî Gazete) și au intrat în vigoare în luna octombrie 2025, conform comunicărilor oficiale. Anterior, procedurile pentru importul de produse vegetale reexportate erau mai puțin detaliate în legislația turcă, lăsând loc unor interpretări sau practici neunitare. Regulamentul anterior prevedea în principiu că la import să fie prezentat un singur certificat fitosanitar emis fie de țara exportatoare, fie țara de origine. Conform noii reglementări intrate în vigoare, Turcia solicită ca, în orice situație în care țara de origine este diferită de țara de încărcare, cumpărătorul să prezinte obligatoriu certificatul fitosanitar original din țara de origine, împreună cu un certificat fitosanitar de reexport emis de autoritățile din țara de încărcare. În practică anume acest certificat fitosanitar de reexport a generat o dificultate pentru comerțul moldovenesc. În așa mod, autoritățile române nu pot elibera un certificat fitosanitar de reexport pentru mărfuri care nu intră în regim vamal de import. Cu alte cuvinte, grâul, porumbul sau semințele oleaginoase provenite din Republica Moldova și transportate direct în portul Constanța, fără a fi importate oficial în România, nu pot primi acest document suplimentar cerut de Turcia. Iar fără el, navele destinate porturilor turcești sunt respinse de autoritățile de frontieră”, a precizat expertul Iurie Rija.
Similar, dacă Republica Moldova expediază marfă prin portul Reni sau Odesa din Ucraina, autoritățile fitosanitare ucrainene trebuie să emită un certificat de reexport ucrainean cu atașarea certificatului moldovenesc original. Traderii trebuie să colaboreze proactiv cu partenerii și autoritățile din țara de tranzit pentru a programa inspecțiile și pentru a transmite în avans documentele necesare. Situația a creat o barieră birocratică în fluxul comercial regional.
„Constanța, care reprezenta o poartă pentru exportul cerealelor moldovenești către piețele din Turcia și Orientul Mijlociu, a devenit temporar inaccesibilă din punct de vedere logistic pentru destinațiile date. Traderii români evită momentan achizițiile de origine moldovenească. Turcia, fiind una dintre principalele piețe de desfacere pentru grâu, porumb și floarea-soarelui din Moldova, reprezintă veriga care determină fluxul de cerere și prețul regional și intern. Totuși, în pofida noilor bariere birocratice impuse de legislația turcă, o parte dintre traderii moldoveni continuă să trimită mărfuri către portul Constanța, însă cu alte destinații finale decât Turcia – fie pentru reexport spre state din Uniunea Europeană, fie pentru tranzit regional în zona Mării Negre. Volumele contractate mențin activitatea logistică pe coridorul Giurgiulești–Constanța, dar nu reușesc să compenseze pierderea pieței turce”, a menționat Iurie Rija.
Pe fonul scăderii cererii externe, balanța comercială internă se reechilibrează în favoarea procesatorilor locali – mori, fabrici de ulei și unități de nutrețuri combinate – care beneficiază acum de o disponibilitate sporită a materiei prime pe plan național. În nordul Republicii Moldova, ofertele de achiziție pentru floarea-soarelui se situează în jurul valorii de 9,30 lei/kg, în timp ce în portul Giurgiulești prețul ajunge la 9,90 lei/kg. Grâul, de asemenea, se tranzacționează la niveluri moderate, între 3,00 și 3,50 lei/kg, în funcție de calitate și de condițiile de livrare. Pe piața regională, prețurile la floarea-soarelui în portul Constanța se mențin constante, oscilând între 590-595 USD/tonă, semn că incertitudinea comercială generată de noile reguli turcești este deja absorbită de piață.
Și pe lângă problemele birocratice, agricultorii din Republica Moldova și România se confruntă acum cu o altă lovitură majoră – vremea ploioasă. De mai bine de o săptămână plouă necontenit, iar cantitatea totală de precipitații deja acumulată depășește 100 mm, ceea ce înseamnă 18% din norma anuală de 550 mm. Solurile sunt complet saturate, iar combinele nu mai pot intra în câmp, procesul de recoltare fiind blocat, în special la floarea soarelui.
„Umiditatea se menține ridicată în capitulele plantelor, iar în loc de 8% – nivelul optim pentru depozitare și procesare – umiditatea semințelor va ajunge la cel puțin 12%, uneori chiar mai mult. Prin urmare, este de așteptat să scadă și nivelul de ulei din semințe, dar vor apărea și costuri suplimentare de uscare. Estimările operative ale pieței arată că, în nordul Republicii Moldova, peste 50% din suprafețele cultivate cu floarea-soarelui nu au fost încă recoltate, în timp ce în centru 20% din terenuri rămân în așteptare. Doar la sudul țării procesul de recoltare s-a încheiat, însă recolta este slabă. Modelul pluviometric actual arată că precipitațiile vor continua intermitent până la mijlocul lunii octombrie, iar solurile din nord vor rămâne saturate cel puțin încă 7–10 zile. Asta înseamnă că ritmul recoltării va rămâne lent, calitatea va continua să scadă, iar pierderile mecanice la batozare se vor accentua în terenurile grele și umede. Practic, între 10 -15% din recolta totală din nord riscă să fie compromisă sau să necesite procesare separată. Dacă ploile persistă și recoltarea nu depășește pragul de 80% până la sfârșitul lunii octombrie, prețul local va putea atinge temporar 10,5–10,6 lei/kg, în special pentru loturile uscate și curate. În schimb, dacă vremea se îmbunătățește și logistica se reia, piața s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 9,90–10 lei/kg. Loturile cu umiditate controlată sub 9% pot fi valorificate în zona 10,3–10,5 lei/kg, în timp ce loturile umede este recomandat să fie depozitate și uscate, pentru ca în noiembrie să poată recupera diferența de preț. Astfel, agricultura moldovenească se află între două presiuni majore: pe de o parte, bariera birocratică creată de noul regulament turcesc care limitează exporturile, iar pe de altă parte, bariera naturală impusă de ploi, care întârzie recoltarea și crește pierderile. Ambele lovituri afectează direct veniturile fermierilor și destabilizează lanțul comercial regional”, a subliniat expertul Iurie Rija.
