La Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a avut loc o ședință între conducerea ministerului și reprezentanții asociațiilor de profil agricol, privind organizarea și funcționarea camerelor agricole. În cadrul acestei ședințe, vicepremierul Vladimir Bolea a prezentat proiectul de lege referitor la camerele agricole, subliniind necesitatea acestora pentru a soluționa numeroase probleme din sectorul agricol, în special pentru producătorii micro, mici și mijlocii.
Oficialul a evidențiat că implementarea camerelor agricole în Republica Moldova se va baza pe o experiență europeană solidă, urmând modelul austriac. Acest model a demonstrat eficiență și sustenabilitate în sprijinirea agriculturii, oferind o structură clară pentru suportul fermierilor.
„Camerele agricole sunt concepute pentru agricultori”, a declarat Vladimir Bolea, accentuând rolul esențial pe care aceste îl vor juca în sprijinirea fermierilor.
Noile camere agricole vor permite acestor entități să beneficieze de subvenții și, în contextul procesului de preaderare la Uniunea Europeană, de fonduri care le vor oferi posibilitatea să își dezvolte afacerile. Vicepremierul a subliniat că, prin adoptarea modelului austriac, Republica Moldova va putea să asigure un cadru eficient și adaptat nevoilor locale, sprijinind fermierii în mod concret și structurat.
În cadrul discuțiilor, participanții au abordat diverse probleme și au exprimat nelămuririle, cerând explicații și argumente suplimentare privind funcționarea și avantajele camerelor agricole. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a menționat că aceste camere vor colabora strâns cu institutele științifice și vor reflecta nevoile reale ale agricultorilor, vor beneficia de consultanța necesară din partea Centrului de consiliere agricolă și rurală.
Un punct esențial al discuțiilor a fost identificarea soluțiilor pentru consolidarea sectorului agricol prin intermediul camerelor agricole, subliniind rolul lor și avantajele pe care le oferă. De asemenea, s-a discutat despre interacțiunea dintre camere și asociațiile de profil, prestarea serviciilor de consultanță și necesitatea ca statul să susțină financiar aceste camere pentru a le asigura funcționarea eficientă.
Această ședință a fost un prim pas în procesul de consultare și organizare a camerelor agricole.
Amintim că, o delegație de agricultori moldoveni au revenit recent dintr-o vizită de studiu în Germania și Austria, unde au explorat funcționarea Camerelor Agricole. Aceștia susțin că modelul european este un exemplu viabil pentru modernizarea agriculturii din Republica Moldova. Totuși, există provocări care trebuie depășite pentru a adapta succesului camerelor agricole germane și austriece la specificul moldovenesc.
Recomandăm și: Reflecții după deplasare: Ce părere au fermierii despre Camerele Agricole
Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea camerelor agricole a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu suportul tehnic al Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, implementat cu suportul financiar al USAID. Documentul urmează a fi definitivat după consultările cu fermierii și examinat de Parlament în lectura a doua.
Citește și: Crearea camerelor agricole: Suport pentru fermieri sau colectivizare forțată
Potrivit documentului, camerele agricole sunt organizații cu caracter consultativ, prin intermediul cărora va fi instituționalizat dialogul dintre fermieri și autoritățile publice cu competențe în domeniul agricol, precum și dintre celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, pe domeniile lor de competență. În același timp, camerele agricole vor oferi fermierilor acces la resurse și informații necesare, inclusiv la programe de instruire și finanțare, facilitând schimbul de cunoștințe si experiențe între membri.
Camerele agricole vor fi constituite în două nivele: zece camere agricole regionale și Camera Agricolă Națională. Calitatea de membru al camerei agricole va putea fi obținută de către producătorii agricoli care dețin drept de proprietate, posesie și folosință cel puțin două hectare de teren agricol arabil; sau cel puțin un hectar de teren ocupat de culturi perene sau legume în câmp deschis; sau cel puțin 0,1 hectar de legume pe teren protejat; sau un număr de animale, pentru exploatațiile nonprofesionale, mai mare decât cel prevăzut de Legea privind activitatea sanitară veterinară. Fermierul poate fi membru doar al unei camere agricole regionale.
Te-ar putea interesa și: Fermierii, împotriva camerelor agricole: Încalcă dreptul la libera asociere
Activitatea camerelor agricole va fi finanțată din contul cotizațiilor de membru, din serviciile de consultanță și/sau asistență prestate contra cost, din donații sau sponsorizări, precum și din alte surse legale. Modelul de organizare a camerelor agricole în Republica Moldova va fi unul hibrid. Pe de о parte, statul, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, va facilita procesul de creare și instituționalizare a camerelor agricole regionale, iar, pe de altă parte, camerele agricole vor avea autonomie totală în activitatea lor.
