Studiu: Securitatea alimentară necesită proteine alternative
Pentru a face față cererii tot mai mari, în următorii 25 de ani, producția globală de alimente trebuie să crească cu 60%. Europa se află în prima linie a inovației alimentare, dezvoltând soluții menite să răspundă acestei provocări urgente privind securitatea alimentară.
Dar este oare acest efort suficient, se întreabă autorii studiului „Agricultura generațiilor viitoare: plantând semințele succesului agritech bazat pe date” de la departamentul agricultură al portalului euractiv.com.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, în 2023, 733 de milioane de oameni s-au confruntat cu foametea, problemă agravată de pierderile semnificative de alimente cauzate de schimbările climatice și bolile culturilor. Până în 2050, omenirea va trebui să hrănească o populație estimată la 10 miliarde de locuitori.
Pentru a atinge obiectivele de producție alimentară, sunt necesare inovații precum:
- Modificările genetice pentru sporirea rezistenței culturilor;
- Progresele în senzori și big data pentru agricultura de precizie;
- Inteligența artificială și ingineria alimentară pentru crearea surselor alternative de proteine animale și lactate.
Impactul emisiilor de metan
Agricultura este cea mai mare sursă de metan antropogen, al doilea cel mai important poluant climatic după dioxidul de carbon (CO₂). Nivelurile de metan atmosferic în 2021 au fost cu 162% mai mari decât în perioada preindustrială.
Reducerea consumului de carne și lactate a fost recunoscută de mult timp ca o strategie esențială pentru diminuarea impactului sistemelor alimentare asupra schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și utilizării resurselor de apă dulce.
Studiile arată că dietele pe bază de plante ar putea salva peste 80 de miliarde de animale anual și ar reduce cu 75% impactul negativ asupra mediului comparativ cu alimentația bazată pe carne. De asemenea, un studiu recent evidențiază beneficiile suplimentare pentru sănătate și mediu ale înlocuirii cărnii și lactatelor cu alternative vegetale.
Creșterea sectorului proteinelor alternative
Cu toate acestea, proteinele sunt esențiale pentru sănătatea umană, oferind cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru creștere, regenerare și energie. Asigurarea unui aport adecvat de proteine de înaltă calitate este crucială pentru menținerea unei stări optime de sănătate.
Strategia Comisiei Europene „De la fermă la furculiță” identifică proteinele alternative ca fiind esențiale pentru tranziția către un sistem alimentar sustenabil. Printre cele mai inovatoare soluții în acest domeniu se numără carnea cultivată în laborator, proteinele vegetale, insectele comestibile și algele.
Surse alternative de proteine
Plantele bogate în proteine au un conținut proteic comparabil cu cel al cărnii, oferind în plus fibre și un conținut mai scăzut de grăsimi saturate. Progresele tehnologice, în cazul procesării, îmbunătățesc constant capacitatea alternativelor vegetale de a reproduce textura și aroma produselor de origine animală.
Carnea cultivată în laborator reprezintă o provocare majoră, necesitând utilizarea ingineriei tisulare și a bioproceselor avansate. În prezent, aproximativ 150 de companii utilizează această tehnologie, bazându-se pe bioreactoare, imprimare 3D și fermentație de precizie.
Insectele sunt o altă sursă promițătoare de proteine și grăsimi, oferind toți aminoacizii esențiali, alături de acizi grași polinesaturați, vitamine și minerale.
La fel, algele sunt recunoscute ca o sursă viabilă și sustenabilă de proteine de înaltă calitate, fiind utilizate frecvent în suplimente alimentare sub formă de pudră, pastile sau tablete.
Creșterea investițiilor europene
Un raport recent al Good Food Institute (GFI) evidențiază creșterea investițiilor europene în sectorul proteinelor alternative. În 2023, cercetarea în domeniul proteinelor alternative a beneficiat de investiții record de 290 de milioane de euro, față de doar 63 de milioane de euro în 2020. Această tendință ascendentă a continuat și în 2024, susținută de inițiative precum alocarea a 50 de milioane de euro de către Consiliul European pentru Inovare pentru proiecte de fermentație de precizie și alge.
Mai multe țări europene investesc în inovația proteinelor alternative. Danemarca a alocat 96 de milioane de euro din 2020 pentru tehnologii pe bază de plante, în timp ce Germania a direcționat 54 de milioane de euro pentru proiecte de carne cultivată și fermentație, cu o suplimentare de 38 de milioane de euro în bugetul federal pentru 2024.
Provocări și considerații
În ciuda progreselor tehnologice, sectorul proteinelor alternative se confruntă cu provocări semnificative. Acceptarea consumatorilor rămâne un obstacol major, costurile și gustul fiind principalele bariere. De asemenea, creșterea producției pentru a satisface cererea comercială, menținând în același timp calitatea și accesibilitatea, reprezintă o dificultate tehnologică importantă.
Mai mult, impactul real asupra mediului al proteinelor alternative nu a fost încă evaluat complet, iar lipsa unor standarde internaționale uniforme complică procesul de reglementare. În timp ce unele țări au început să adopte cadre legislative pentru aceste produse, altele rămân reticente.
În concluzie, pentru a asigura securitatea alimentară globală, este esențială adoptarea și dezvoltarea surselor alternative de proteine. Investițiile în inovare și reglementările clare vor juca un rol crucial în transformarea sistemului alimentar global către un model mai sustenabil.
